Depistarea cancerului in sase minute. Acesta este realizarea unei cercetatoare din Romania, Raluca van Staden, despre a carei inventie se vorbeste in ultima vreme din ce in ce mai des. 

Senzorul, obtinut dupa 12 ani de cercetare, este realizat din pasta de diamant si are marimea unui bob de orez. Introdus in sangele prelevat de la pacient, spune in doar sase minute daca are cancer gastrointestinal, ovarian, de san sau de prostata.

Senzorul Ralucai n-are valoare de diagnostic, ci doar iti atrage atentia asupra riscului de cancer. Uneori, biomarkerii apar si ca urmare a altor afectiuni, de aceea doar medicul specialist poate pune un diagnostic clar. 

Descoperirea cancerului din sange in numai cateva minute avea sa le aduca Ralucai si sotului ei premiul PROINVENT, trei medalii de aur si numeroase premii speciale internationale, la saloanele de la Geneva, Bruxelles si Moscova. 

Recent, Raluca van Staden a primit vestea ca The Analyst - una dintre cele mai prestigioase reviste de stiinta din lume - i-a acceptat publicarea unei lucrari. Pentru cercetatori, o astfel de veste vine ca o certificare in plus a descoperirilor lor. Lumea medicala din Romania a reactionat la inventia ei: unii au contestat-o, altii au ignorat-o si doar cativa au aplaudat-o.

Cum poate fi depistat cancerul, chiar inainte de formarea tumorilor

Pe baza markerilor tumorali, senzorul ei detecteaza aparitia celulelor canceroase inainte de a forma o turmora. Pe scurt, tehnicile actuale de diagnosticare nu sunt atat de performante incat sa descopere un cancer in stadiul de pre-tumora, asa cum face senzorul Ralucai.

Si totusi, analiza ei ar putea sa ne puna pe noi toti in garda si sa ne atraga atentia asupra riscului de a dezvolta o tumora canceroasa.

Alaturi de echipa ei, a inceput studiile pre-clinice. A obtinut de la medici oncologi 100 de probe de sange ale unor pacienti cu cancer, pe care aparatul ar trebui sa le confirme. Pana acum un singur rezultat a iesit fals pozitiv.

Romania se afla pe primul loc in Europa privind incidenta cancerului de san si in fiecare an 6.000 de paciente sunt diagnosticate, uneori prea tarziu. Statistic, 70% dintre bolnavii de cancer ajung la spital in ultimele stadii ale bolii.

Stela Hanusz a supravietuit cancerului de san. Isi spune povestea oricui, oricand, pentru ca alte femei sa ia aminte si sa nu traiasca experienta ei. Cand a fost diagnosticata cu cancer a stiut ca va purta cu ea o povara grea. Stela a supravietuit cancerului, iar astazi conduce o asociatie prin care vrea sa atraga atentia ca, descoperit intr-un stadiu incipient, cancerul de san se trateaza fara sa lase sechele. 

Aparatul Ralucai van Staden ar putea rezolva aceasta problema. Deja exista in lucru unul in miniatura, de dimensiunea unui glucometru, pe baza caruia romanii vor putea sa-si stabileasca singuri, acasa, riscul de face cancer.

Cat timp echipa "Romania, te iubesc!" se afla in laboratorul ei, intr-o camera alaturata, discreti, patru ingineri lucrau la acest aparat. Sunt foarte aproape de a-l produce la scara mica. Mai sunt de pus la punct doar cateva detalii. 

Tine totul secret, de teama celor care i-ar putea fura ideea. Pare cel putin ciudat ca astazi vorbeste despre lipsa banilor, in conditiile in care descoperirea ei e vanata de mari universitati ale lumii. Producerea aparatului la scara mica ar costa minimum 100.000 de euro, iar costurile ar putea creste in functie de complexitate. Suma e infima in comparatie cu milioane de vieti care ar putea fi salvate. 

Raluca van Staden crede ca in farmacii pretul ar putea sa porneasca de la 300 de euro pana la cateva mii, in functie de complexitate. In Europa, cei din industria farmaceutica investesc enorm in cercetare: 27 de miliarde de euro anual, deseori in astfel de proiecte. Insa si la acest capitol Romania ocupa un loc in coada listei. In ultimii ani, in tara noastra s-au investit 30 de milioane de euro. Doar Cipru investea mai putin decat noi la acest capitol - 14 milioane de euro. 

In topul tarilor cu cele mai mari fonduri alocate se aflau: Germania, Franta, Marea Britanie, care alocau anual sume de peste 4 miliarde Euro.

Povestea unei cariere de succes: de la Conservator la inovatii in chimie

Raluca e constienta ca asocierea cu orice universitatea mare ar fi facut-o bogata, iar astazi aparatul ar fi existat pe piata. N-ar mai fi fost insa inventia ei si, mai ales, n-ar mai fi fost un produs 100% romanesc. Modesta si mandra de nationalitatea ei, Raluca Van Staden isi incepe povestea pe acorduri de pian. O mai veche dragoste pe care a inca si-o cultiva, desi s-a dedicat de mult stiintei. 

S-a nascut la Campulung Muscel si a crescut intr-o familie de profesori. Tatal de chimie, mama de limba romana. Cand a terminat liceul, a vrut sa dea admitere la Conservator. Tatal a incurajat-o sa faca totusi Facultatea de chimie. Cativa ani mai tarziu insa, avea sa se intoarca la pasiunea ei si sa devina absolventa de Conservator.

Dupa ce a terminat Facutatea de chimie, a ramas la Universitate, unde cativa ani a fost asistent. In 1998 a castigat o bursa pentru un postdoctorat la Universitatea din Pretoria, in Africa de Sud, unde si-a continuat munca de cercetare.

Isi aminteste ca atunci cand a plecat din Romania n-avea substante cu care sa faca experimente, iar in Africa de Sud trebuia doar sa-si doreasca ceva si primea a doua zi. In acea perioada, alaturi de colegii ei, avea sa faca o serie de descoperiri medicale: senzori pentru depistarea rapida a TBC-ului, HIV sau hepatitei B.

La universitate l-a cunoscut pe cel care avea sa-I devina sot: Jacobus Frederick van Staden, alaturi de care va face descoperirea ce avea sa o faca celebra. 

In 2007, a revenit alaturi de sotul ei in Romania si si-a continuat cercetarile la Institutul National de Cercetare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Laboratorul de Electrochimie si PATLAB Bucuresti. Fara sa mai aiba in spate suportul unei universitati, Raluca a fost constienta ca trebuie sa faca singura rost de bani. A aplicat la multe programe de cercetare, pe care le-a castigat. 

Primeste bani in functie de proiectele de cercetare pe care le castiga. E fericita ca munceste in tara ei, despre care vorbeste intotdeauna cu emotie.

Planuri de viitor, in Romania

Pentru ca visul ei sa devina realitate, Raluca are nevoie de bani. Pentru asta va aplica pentru o finantare prin care isi poate omologa mini-aparatul in lumea intreaga.

Crede cu optimism ca asta ar putea dura 3 ani. Pana atunci se bucura de fiecare veste buna, de fiecare recunoastere si fiecare pas inainte, care ii arata ca e pe drumul cel bun. Fericita ca s-a intoars acasa, in apartamentul ei din Drumul Taberei, Raluca isi traieste visul de a salva lumea.

Si-a asumat rolul cercetatorului modest, care va salva in timp milioane de oameni si, daca va fi sa devina bogata, va investi totul in cercetare. Viseaza sa creeze un senzor care sa scaneze toate tipurile de cancer, dar si hepatita.

Aparatul Van Staden-Stefan va exista daca ei vor avea suport: de la medici, dar mai ales de la autoritati, care sa inteleaga si sa creada mai mult decat ea ca Romania poate scrie din nou istorie in medicina.