VEDETE PRO TV

Anca NastasiAnca Nastasi
Vedete PROTV
Am început să lucrez la Pro TV Braşov în august 1995, când nu se lansase oficial. Abia se forma echipa şi lucram o zi întreagă pentru 10 minute de ştiri locale. Era un jurnal mic, dar de calitate şi simţeam o satisfacţie enormă a lucrului bine făcut. Am trăit pe propria piele revoluţia în televiziune. Fără să bag de seamă, microbul Pro TV mi-a intrat în sânge şi nu are antidot. Pro TV-ul e un stil de viaţă. O perpetuă provocare.
O fată încăpăţânată care întotdeauna şi-a dorit perfecţiunea în tot ce face. Reporter la Pro Tv. Se prezintă Anca Nastasi Pro Tv, ca şi cum Pro Tv ar fi numele de familie. Ce caută? Fericirea! Şi cum ştie că fericirea nu durează o veşnicie, face ştiri – şi ele trăiesc doar un minut sau două! Dar o ştire tare, care să-l pună pe telespectator pe gânduri, îţi dă satisfacţii nebănuite!
După 6 ani de ştiri, curiozitatea şi setea de emoţie m-au împins să iau o decizie care i-a şocat pe toţi cei din jurul meu: Plec să văd lumea! M-am angajat pe un vapor de croazieră ca vânzătoare în magazinele duty-free. Am pornit de una singură spre necunoscut: primul zbor cu avionul, prima croazieră pe valuri uriaşe, în Mediterană. Am văzut locuri despre care citisem doar în cărţi şi nu visasem să le pot vedea vreodată: Roma, Vaticanul, Napoli, Florenţa, Corsica, Monte Carlo, Barcelona, Gibraltarul, Marocul şi insulele Canare de pe coasta de vest a Africii. Londra, Stratford upon Avon….Apoi Caraibele cu cu nisipurile lor albe şi marea în degradeuri de verde turcoaz… SUA cea de fier-beton-asfalt. După doi ani şi jumătate m-am întors acasă, cu o groază de fotografii, casete video şi o impresionantă colecţie de bilete de muzeu. Şi cu marea dorinţă de a reveni la jurnalism.
Am stat acasa exact 4 zile. Apoi mi s-a oferit postul de producător de ştiri, la o televiziune locala din Braşov. Am lucrat acolo până cand mi-am dat seama că pot mai mult. Mi-am făcut bagajele şi am venit la Bucureşti, pe 1 martie 2005, să fiu corespondent la ştirile Pro Tv. O nouă provocare, emoţii mari şi o groază de speranţe….

Care este partea cea mai grea din viaţa unui reporter?

E incredibil de greu să conving oamenii care au avut experienţe neplăcute în cumpărarea sau construirea unei case, să recunoască asta în faţa camerelor de filmat. Unii de ruşine, alţii pentru că s-au obişnuit să fie călcaţi în picioare de cei pe care îi plătesc. Mi se rupe inima când văd oameni care au dat sute de mii de euro pe vile care zac în bălţi. Mi se rupe inima când văd oameni păcăliţi să cumpere locuinţe în cartiere rezidenţiale fără canalizare, fără drumuri, cărora le cade tavanul în cap şi faianţa de pe pereţi. Foarte puţini sunt aceia care au curajul şi nu le e nici jenă să arate lumii că au fost victimele unor antreprenori neserioşi. Dacă toţi proprietarii de case noi mi-ar fi spus la microfon, în faţa camerei de luat vederi, tot ce mi-au spus între 4 ochi, poate că în ţara asta s-ar construi puţin mai bine şi ceva mai repede.

Data şi locul naşterii: 8 ianuarie 1975, Braşov
Vedete PROTV