Special Pages
App Feed
Detaliul surprinzător observat de psihologul criminalist în cazul "Cămătarilor": "„Ce m-a șocat cel mai mult a fost..."

Detaliul surprinzător observat de psihologul criminalist în cazul "Cămătarilor": "„Ce m-a șocat cel mai mult a fost..."

Publicat 2. 6. 2026

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Cum poate frica să devină o monedă de schimb socială? Cum ajung liderii interlopi să fie admirați, respectați și urmați de oameni?

Gallery

+ încă 5 fotografii

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care răspunde la Vorbește lumea psihologul criminalist Leliana Părvulescu, analizând protagoniștii serialului documentar „Cămătarii”.

Specialista spune că unul dintre cele mai șocante aspecte observate în timpul analizei este felul în care frica a fost transformată într-un instrument de putere și control, iar violența nu a fost folosită permanent, ci strategic, pentru a crea dependență și supunere.

„Frica a devenit un sistem de organizare socială”

Pentru Leliana Părvulescu, cel mai surprinzător element nu este violența în sine, ci modul în care aceasta a fost integrată într-un mecanism complex de influență.

Leliana Părvulescu: „Ce m-a șocat cel mai mult a fost faptul că frica a putut deveni un fel de sistem de organizare socială. Frica este una dintre emoțiile cele mai puternice pentru om și influențează profund comportamentul uman. În acest context, ea a contribuit la ascensiunea acestei familii.”

Psihologul atrage atenția că oamenii trebuie să înțeleagă și să recunoască astfel de mecanisme pentru a nu deveni vulnerabili în fața lor.

Gallery

+ încă 9 fotografii

Violența, folosită strategic pentru a crea dependență

Un alt aspect care a atras atenția specialistei este faptul că violența nu apare constant, ci este administrată calculat, alternând cu perioade de recompensă și aparentă siguranță.

Leliana Părvulescu: „Violența este folosită strategic, nu permanent. Acest lucru duce la crearea unei așteptări și la secreția dopaminei, hormonul care influențează dependențele. Nu știi dacă se va întâmpla ceva bun sau ceva rău și exact acesta este mecanismul pe care ei îl folosesc.”

Potrivit acesteia, aceeași logică psihologică se regăsește în multe relații toxice sau sisteme de control, unde imprevizibilitatea îi determină pe oameni să rămână captivi emoțional.

De ce sunt oamenii fascinați de interlopi

Succesul unor astfel de personaje nu poate fi explicat doar prin forță sau intimidare. Fascinația publicului pentru liderii lumii interlope are rădăcini mai profunde.

Leliana Părvulescu: „În general, omul este fascinat de putere, de invincibilitate și de personaje care sunt în afara legii. Este fascinat de rebeliune, de băieții răi.”

În plus, imaginea publică joacă un rol important în construirea mitului.

Leliana Părvulescu: „Cred că PR-ul pentru ei sunt chiar ei. Au niște abilități native. Nu oricine poate deveni lider, indiferent de mediul în care se află.”

Controlul mental, arma principală a clanurilor

Psihologul criminalist consideră că adevărata putere a acestor lideri nu este violența, ci capacitatea de a controla psihologic oamenii din jur.

Leliana Părvulescu: „Controlul mental este esențial. Clanurile și lumea interlopă au abilitatea de a aplica acest control pentru că înțeleg foarte bine psihologia grupului.”

Mai mult, liderii știu exact când să ofere recompense și când să aplice sancțiuni.

Leliana Părvulescu: „Știu foarte bine când se oferă recompense și când se oferă pedepse. Știu să creeze o dependență psihologică și de atașament prin aceste mecanisme.”

Specialista spune că pedepsele și recompensele sunt orientate către punctele vulnerabile ale fiecărei persoane, ceea ce le face extrem de eficiente.

Cum se construiește un lider interlop

Întrebată dacă succesul protagoniștilor a fost determinat de mediul în care au crescut sau de personalitatea lor, Leliana Părvulescu spune că cele două elemente nu pot fi separate.

Leliana Părvulescu: „Au crescut cu violența ca alfabet primar. Pentru ei, acest lucru a însemnat supraviețuire.”

Totuși, mediul nu este suficient pentru a explica ascensiunea lor.

Leliana Părvulescu: „Un lider are nevoie de un sistem sau de o societate în care să se poată dezvolta, dar are nevoie și de abilități native.”

Psihologul identifică trei caracteristici esențiale care i-au ajutat să ajungă în poziții de putere: reziliența psihologică, inteligența adaptativă și carisma.

Leliana Părvulescu: „Au o reziliență extraordinară, au inteligență adaptativă și, nu în ultimul rând, au carismă. Prin aceasta transmit oamenilor încredere, apropiere și loialitate.”

România anilor ’90, terenul perfect pentru ascensiunea lor

Ascensiunea liderilor interlopi nu poate fi înțeleasă fără contextul social al perioadei de după căderea comunismului.

Leliana Părvulescu: „În România anilor ’90 era un haos total. Nu existau reguli foarte clare, repere foarte clare sau valori foarte clare.”

În lipsa unei autorități puternice reprezentate de stat, oamenii au căutat alte figuri către care să se raporteze.

Leliana Părvulescu: „Orice personaj care întrunește anumite condiții și calități are toate șansele să devină acea autoritate la care oamenii să se raporteze.”

De ce este importantă perspectiva psihologică

Dincolo de investigația jurnalistică și de poveștile spectaculoase prezentate în serial, analiza psihologică oferă publicului șansa de a înțelege mecanismele care stau la baza puterii și influenței.

Leliana Părvulescu: „Oamenii pot înțelege cum niște mecanisme psihologice ajung să controleze, să domine și să dețină o putere incredibilă.”

În opinia sa, serialul poate reprezenta și o lecție despre modul în care apar astfel de fenomene în societate.

Leliana Părvulescu: „Acolo unde există un vid de autoritate, unde nu există reguli clare și organizare clară, pot apărea astfel de fenomene.”

Foto: ProTv-Voyo - Cămătarii

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google