Ce este interzis să faci de Sfântul Gheorghe ca să nu ai ghinion tot anul. Tradiții și obiceiuri pe care este bine să le respecte toți credincioșii pe 23 aprilie
Pe 23 aprilie, Biserica Ortodoxă și cea Romano-Catolică îl prăznuiesc pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință.
Această zi este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și credințe populare, transmise din generație în generație, multe dintre ele rămânând încă vii în mediul rural.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este considerat un simbol al curajului și al credinței neclintite. El a fost un înalt ofițer în armata romană în vremea împăratului Dioclețian și a fost decapitat pe 23 aprilie 304 pentru că a refuzat să renunțe la creștinism.
Legenda spune că locul unde a fost înmormântat a devenit, în timp, un loc al miracolelor – acolo se spune că bolnavii s-au vindecat, necredincioșii s-au convertit, iar un mort a revenit la viață.
Simbol al începutului de an pastoral și al naturii care renaște
În calendarul popular, Sfântul Gheorghe marchează începutul anului pastoral și este considerat patronul vegetației, al animalelor și al naturii înverzite. Obiceiurile legate de această zi au rolul de a proteja gospodăria și animalele de spirite rele sau boli.
În satele românești, se obișnuiește ca la porți să fie puse crenguțe verzi de fag, salcie sau leuștean, pentru protecție. Se mai înfig în grădină sau în curte smocuri de iarbă și flori de primăvară, toate simboluri ale vieții și renașterii.
Un alt obicei este afumarea caselor și a grajdurilor cu tămâie, iar unii localnici aprind focuri prin care se trece pentru a alunga bolile și ghinionul. Se spune că, în această zi, comorile pământului ies la suprafață și pot fi găsite doar de cei care păstrează tăcerea totală în timpul căutării.
Ce nu este bine să faci în această zi
Tradiția populară interzice somnul în ziua Sfântului Gheorghe. Cine doarme în această zi, se spune că va fi somnoros și lipsit de vlagă tot anul. De asemenea, tinerii obișnuiesc să se atingă unii pe alții cu urzici, un obicei numit „urzicatul”, menit să le aducă sănătate, energie și hărnicie.
Un alt obicei este scăldatul în apă curgătoare, înainte de răsăritul soarelui, pentru a atrage sănătatea și pentru a spăla necazurile din viața personală. În plus, tradiția spune că este bine să se dea de pomană lapte, brânză sau caș în această zi.
Puterea miraculoasă a plantelor culese în ziua de Sân-George
Busuiocul semănat înainte de răsărit, în ziua de Sfântul Gheorghe, se spune că aduce cinste și noroc celui care îl folosește. Roua adunată de pe el este considerată tămăduitoare. Tot acum se culeg și buruienile de leac, care vor avea, potrivit credinței populare, puteri vindecătoare sporite.
Fetele nemăritate au propriile superstiții pentru această zi. Se spune că, dacă privesc într-un vas cu apă neîncepută, adusă de la izvor, pot vedea chipul ursitului. Totodată, unele obiceiuri indică folosirea lumânărilor aprinse în formă de cruce pentru a întări efectul ritualului.
În tradiția populară românească, ziua Sfântului Gheorghe are o încărcătură spirituală aparte. Este momentul în care natura se trezește la viață, iar oamenii caută protecție, belșug și sănătate. Se spune că dacă plouă de Sfântul Gheorghe, anul va fi bogat în grâu și fân.
Sursa foto: stirileprotv
Parteneri editoriali
Videoclipuri cu știri
Citește și
Ultimele articole
Top citite
L-ai pierdut la TV
Episoade noi acum pe VOYO
7 zile înainte de TV • fără reclame • oricând
