
Concertul lui Jennifer Lopez a adus magie în Piața Constituției din București, a inspirat femeile să se apuce de dietă și sport, dar a stârnit și controverse în rândul celor care comentează cum arată vedeta la 56 de ani.
Mai departe, solitul a scris:
Nu e vorba doar de JLo.
Uitați-vă la Rolling Stones. Peste 80 de ani și o vitalitate extraordinară pe scenă.
Uitați-vă la AC/DC. Peste 70 de ani și încă rup scenele.
Și sunt multe exemple.
Și nu vorbim aici doar de vedete. În Italia, "donnele" de 60+ merg cu eleganță pe biciclete, aranjate și cochete. Și te întâlnești cu mulți "seniori" alergând cu tine în parc. După care merg la restaurante unde cântă și dansează.
În România, "vorbele din popor" spun că după 40 te cam dor toate. Că e "normal" să scârțâie toate încheieturile. Că la 50 "Ți‑ai trăit traiul și ți‑ai mâncat mălaiul". Că pe un artist de 60 de ani "îl caută moartea pe acasă și el cântă." Că "nu se cade asta la vârsta ta!" Și atunci e normal să ne mirăm "Cum poate arăta așa o femeie la 56 de ani?"
Știu, o să vină acum argumentul: "Noi nu avem banii lor, nu am avut viața lor." E adevărat, dar ei ca societate și-au creat această "viață", pentru că, din nou, au crezut că se poate. Și au muncit mult pentru asta.
Pe lângă soția mea, cunosc și alte persoane care "nu știu cum pot arăta așa la vârsta lor." Și, ca și soția mea, nu au avut parte de vieți ușoare. Și nu le-a dat nimeni nimic pe tavă. Dar au muncit mult, în special cu mințile lor. Și apoi și cu corpurile. În ciuda unor concepții atât de toxice și negative cum, din păcate, am avut și încă mai avem în România. Și tocmai de aceea, chiar dacă nu sunt "vedete", mie mi se par cel puțin la fel de demne de admirație.
Și cred că un mare pas înainte pentru noi, românii, va fi atunci când, în loc să le invidiem și să le respingem, vom învăța că, lovind în ele, nu ne va face pe noi mai buni. Și că, din contră, dacă ele pot, cu siguranță și noi putem. Să le vedem ca pe o inspirație, nu ca pe un pericol. Să fim deschiși și dornici de a evolua. Să alegem apropierea și conectarea în locul urii.
Flavius Buzilă, originar din Bistrița, este solist, compozitor și lider al trupei HARA, în showbiz încă din anul 2000. A crescut într-o familie de oameni iubitori de muzică și artă: mama sa este profesoară de muzică, iar tatăl este profesor de istorie și pasionat epigramist — de la ei a moștenit echilibrul, determinarea și spiritul organizatoric.
Gallery
Înainte de a urca pe scenă, a fost profesor nonconformist de limba engleză într-o școală primară din Cluj, unde preda folosind chitară – o metodă care i-a atras admirația elevilor.
Mai târziu și-a lansat cariera muzicală prin piesa "Lasă", devenită rapid hit al trupei HARA. Trupa a publicat numeroase albume, iar în 2008, „Interetnika” a fost premiat pentru cel mai bun proiect etno al anului
Flavius este implicat activ în proiecte culturale majore. Inițiative precum „100 pentru România”, Cluj Symphony Experience sau România Rocks reuneau pe scenă sute de artiști din întreaga țară. De asemenea, a folosit umorul online ca formă de terapie colectivă pe perioada pandemiei, lansând parodii muzicale devenite virale.
Potrivit AGERPRES, și acum face turnee prin țară de comedie și muzică.
Familia sa este parte integrantă a acestei imagini publice inspiraționale. Soția sa, Mirela Buzilă, este consilierul său de încredere și scriitoare – autoarea cărții „Copilul din stele”, lansată recent la evenimente precum Gaudeamus.
Fiica lor, Maria, la fel de talentată, a început să urce pe scenă cu tatăl său, fiind parte a festivalurilor familiale și muzicale organizate de HARA
Gallery
VEZI VIDEO ATAȘAT
FOTO: INSTAGRAM/ FACEBOOK MIRELA BUZILĂ ȘI FLAVIUS BUZILĂ / GETTY