Ce nu ai voie să faci în Postul Adormirii Maicii Domnului. Tradiții, superstiții și obiceiuri între 1 și 15 august

Redacția Redacția

Publicat 4. 8. 2025

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Postul Sfintei Marii, cunoscut în calendarul ortodox drept Postul Adormirii Maicii Domnului, este un moment important de reculegere și curățire sufletească pentru credincioși. Acesta are loc în fiecare an în perioada 1–14 august și precede una dintre cele mai mari sărbători religioase: Adormirea Maicii Domnului, prăznuită pe 15 august.

De-a lungul timpului, în jurul acestei perioade s-au născut numeroase tradiții, superstiții și reguli nescrise, transmise din generație în generație mai ales în mediul rural. Pentru mulți români, postul nu este doar o chestiune religioasă, ci și una identitară și culturală.

Reguli stricte în post

Spre deosebire de alte perioade de post, cel al Sfintei Marii este cunoscut pentru severitatea sa, fiind comparabil cu Postul Paștelui. Timp de două săptămâni, credincioșii renunță complet la carne, ouă și produse lactate. Uleiul și vinul sunt permise doar în anumite zile, în special sâmbăta și duminica, iar peștele poate fi consumat doar pe 6 august, de Schimbarea la Față a Domnului, sărbătoare care cade întotdeauna în această perioadă.

În zilele de luni, miercuri și vineri, se recomandă ajunarea până la apusul soarelui, urmată de o masă frugală, fără ulei. Marțea și joia se admite mâncarea gătită cu ulei, dar tot de post.

Dincolo de reguli alimentare, postul presupune și o curățenie sufletească: abținerea de la certuri, bârfă, relații intime, petreceri și excese de orice fel. Nu se fac nunți sau botezuri în această perioadă, iar mulți credincioși aleg să meargă la spovedanie și împărtășanie, considerând postul ca o etapă de purificare.

De asemenea, în zilele postului se evită tunsul, spălatul părului și lucrul în gospodărie în zilele de miercuri și vineri, considerate „zile grele”. În satele din Moldova și Muntenia, există credința că nu e bine să speli haine sau să torci lână în această perioadă, pentru a nu o supăra pe Maica Domnului.

Superstiții și tradiții din popor

În popor, perioada dintre 1 și 15 august este încărcată de simboluri și avertismente transmise prin viu grai. Una dintre cele mai răspândite superstiții spune că femeile însărcinate care țin acest post vor naște ușor și cu bine, iar cele care vor ignora regulile pot avea parte de necazuri.

Tot în această perioadă, fetele nemăritate obișnuiesc să țină post și să se roage Maicii Domnului pentru un soț bun, în timp ce văduvele aprind 15 lumânări, câte una în fiecare zi, pentru sufletele celor adormiți.

În zonele de munte se mai păstrează obiceiul ca în primele zile ale postului să se sfințească grădinile, livezile și stupii, pentru ca recolta să fie binecuvântată și ferită de dăunători. De asemenea, în multe gospodării se adună ierburi de leac care se pun la uscat, deoarece se spune că plantele culese în post sunt mai „curate” și mai eficiente în ceaiuri și leacuri tradiționale.

Postul se încheie pe 14 august, iar a doua zi, pe 15, creștinii ortodocși celebrează Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători religioase. În multe localități din țară au loc procesiuni, pelerinaje și slujbe speciale, iar bisericile cu hramul Sfintei Marii sunt luate cu asalt de credincioși.

Această zi este considerată un moment de înnoire sufletească, în care se cere ocrotirea Fecioarei Maria, iar tradiția populară spune că cei care se roagă cu credință în această zi vor fi feriți de boală și necazuri tot anul.

Obiceiuri locale în diferite zone ale României

Postul Sfintei Marii este respectat cu rigurozitate mai ales în mediul rural, acolo unde tradiția se împletește cu credința. Deși esența religioasă rămâne aceeași, obiceiurile și ritualurile variază în funcție de zonă, iar multe dintre ele s-au păstrat intacte de secole.

În Maramureș, femeile pregătesc din timp colăcei, care sunt duși la biserică în ziua de 15 august pentru a fi sfințiți. Aceștia se împart apoi copiilor sau vecinilor, ca „pomană pentru vii și morți”. În satele din Țara Lăpușului și din zona Sighetului, bătrânii aprind lumânări în curte în seara dinaintea sărbătorii, iar oamenii poartă haine închise la culoare în semn de doliu pentru „adormirea” Fecioarei Maria.

În Bucovina, pe lângă pelerinajul de la Mănăstirea Putna, se păstrează tradiția ca femeile să aducă la biserică coșuri cu fructe de sezon, mere, pere, prune și struguri, pentru a fi sfințite și apoi împărțite. Se spune că astfel vor avea parte de sănătate în familie și recolte bogate în anul următor. Tot în Bucovina, copiii nu au voie să se joace în fața casei în ziua praznicului, „ca să nu se supere Maica Domnului”.

În Oltenia, obiceiul „uitatului în fântână” este practicat de tinerele necăsătorite în noaptea de 14 spre 15 august. Fetele se duc în taină la o fântână „curată” și se roagă Fecioarei Maria să le arate în vis chipul ursitului. În plus, în multe sate se păstrează datina de a nu se munci în ziua sărbătorii, nu se spală, nu se coase, nu se sapă în grădină, fiind considerat un păcat ce atrage boală sau ghinion.

În Muntenia, bătrânii aprind câte o lumânare în dreptul fiecărui membru al familiei în viață, în speranța că Maica Domnului îi va ocroti. De asemenea, există credința că cine postește toate cele 14 zile și merge la biserică în ziua praznicului va avea parte de un vis „luminat”, un semn de la Dumnezeu despre drumul corect în viață.

foto: Getty Images