
Tokyo este orașul contrastelor – o metropolă futuristă, unde tehnologia conviețuiește cu tradiția, iar ritmul vieții pare mereu grăbit.
VEZI CUM ARATĂ RESTAURANTUL
Gallery
Și totuși, în mijlocul acestei forfote, există un loc în care timpul încetinește și în care aromele îți dau senzația că te-ai așezat la masă într-o casă din România. Se numește La Mihai și este un restaurant românesc deschis de un român stabilit de aproape trei decenii în Japonia.
Vloggerii Andreea și Ionuț de la „HaiHui în Doi”, preluați de Click.ro, au ajuns la restaurant și s-au bucurat de atmosferă.
Totul a început cu un român stabilit în Japonia de aproape 30 de ani – un bucătar care și-a urmat pasiunea până aici, departe de casă. A început cu un interviu pentru un restaurant românesc din Shizuoka, acolo unde, după ce a făcut impresie cu un dosar plin de trofee și diplome culinare, a fost adus pentru a lucra – și a rămas. După șapte ani petrecuți ca șef bucătar, a ajuns la Tokyo, într-un local românesc din zona Ginza, care funcționa de 25 de ani — însă s-a închis după câțiva ani.
Astăzi, restaurantul La Mihai se numără printre puținele care reprezintă bucătăria românească în Japonia. Alte locații similare încă deschise sunt doar două în Gunma și unul în Saitama — o oglindă a pasiunii care persistă.
Primul contact al bucătarului cu Tokyo nu a fost deloc ușor. Lumea părea distantă, rece — un perete cultural neașteptat într-o țară total diferită. Însă, odată trecut pragul, a avut parte de o surpriză: un client impresionat a lăsat un bacșis enorm, de 20.000 de yeni —aproape 600 de RON ceea ce l-a făcut să își imagineze cât de departe îl poate duce munca lui. În suburbii, spune el, oamenii sunt mai calzi și mai primitori decât în centrul aglomerat al capitalei nipone.
La Mihai a devenit mai mult decât un restaurant – un punct de întâlnire pentru românii din Japonia, un loc care alină dorul de acasă. Vizitatori celebri, printre care luptătorul Cătălin Moroșanu, au pășit în acest spațiu cu miros de sarmale și papanași, consolidând locul ca o veritabilă punte între culturi.
Localul este împodobit cu elemente care amintesc de România: costume tradiționale țărănești, steaguri tricolore, tablouri cu domnitori precum Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza. Decorul spune la fel de mult ca mâncarea despre identitatea românească și mândria culturală.
Și forța adevărată vine din felurile de mâncare: mici, sarmale, mămăligă cu brânză, ardei iuți și murături — toate gătite după rețete românești, fără compromisuri. Pentru Fanatik, proprietarul spune:
Când unul dintre clienți a vrut să pună ketchup pe cârnați, el a refuzat, glumind că „mâncarea are suflet” și nu trebuie compromisă cu sosuri suplimentare.
Prezența românilor în Japonia a scăzut semnificativ – înainte de accidentul nuclear de la Fukushima, erau aproximativ 10.000 de români, iar acum sunt între 1.600 și 1.700, pe întreg teritoriul ţării. Mulți au plecat spre alte destinații precum Singapore, în căutarea unor oportunități diferite
Mici, sarmale, tochitură, papanași – toate sunt preparate cu răbdare și drag, aducând în Tokyo o bucățică de Românie. Și, pentru că suntem obișnuiți să ne raportăm la prețuri în lei, euro sau dolari, fiecare preparat poate fi „tradus” din yeni astfel încât să simțim cu adevărat ce înseamnă o masă românească într-unul dintre cele mai scumpe orașe din lume.
O porție de mici costă 1 200 yeni. Asta înseamnă aproximativ 35 de lei, adică în jur de 7 euro sau 8,5 dolari. Practic, pentru prețul unei pizza în România, un japonez se poate bucura de gustul mititeilor tradiționali.
Sarmalele, vândute la 1 500 yeni, ajung la aproape 44 de lei, adică 9 euro sau 10 dolari – un cost care în Tokyo se aliniază perfect cu prânzurile obișnuite, dar care pentru români înseamnă bucuria unui preparat cu suflet.
Cei care vor să se răsfețe cu un preparat mai consistent, cum ar fi ceafa sau puiul sotate cu legume (3 100 yeni), trebuie să se aștepte la echivalentul a 91 de lei, adică în jur de 19 euro sau 23 de dolari.
Tot la 1 500 yeni, cârnații își păstrează locul de cinste în meniu, echivalent cu 44 de lei, 9 euro sau 10 dolari.
Iar adevărata vedetă este tochitura „a la Mihai”, care costă 4 200 yeni. Transformarea e simplă: aproape 124 de lei, adică 25 de euro sau 30 de dolari – un preț deloc mic, dar perfect justificat de porția generoasă și de gustul autentic.
La final, desertul aduce zâmbete: papanașii și clătitele cu brânză brașovene costă 700 yeni fiecare, adică 21 de lei, 4 euro sau 5 dolari – micile răsfățuri dulci care completează experiența ca acasă.
La Mihai nu este doar un restaurant, ci un adevărat punct de întâlnire pentru comunitatea românească din Japonia. Aici, românii vin să-și aline dorul de casă, iar japonezii sau turiștii curioși descoperă o cultură culinară încărcată de emoție.
VEZI ȘI VIDEO ATAȘAT LA MĂRUȚĂ:
FOTO: FACEBOOK/ SHUTTERSTOCK