
Între 9 și 14 septembrie, Universitatea Hyperion găzduiește cea de-a XI-a ediție a Conferinței Europene de Egiptologie, un eveniment internațional de top, unde peste 80 de cercetători din 25 de țări vin să dezvăluie cele mai noi descoperiri despre lumea faraonilor. O ocazie unică pentru studenți și pasionați să exploreze un domeniu plin de mister.
Egiptologia nu înseamnă doar piramide și mumii, ci o adevărată incursiune în gândirea, cultura și inovațiile uneia dintre cele mai fascinante civilizații ale lumii antice. Înaintea deschiderii oficiale a Conferinței Europene de Egiptologie, am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Renata Gabriela Tatomir – egiptolog, cercetător și promotor activ al acestui domeniu în România. Ne-a povestit despre importanța evenimentului, despre ce aduce nou această ediție și de ce egiptologia merită să fie descoperită de cât mai mulți tineri pasionați de istorie și arheologie.
Ce înseamnă, concret, pentru România, găzduirea unei conferințe internaționale de o asemenea amploare?
Mă mândresc cu această organizare. Este un eveniment unic în peisajul academic românesc. Prima Conferință Europeană de Egiptologie a ajuns la București, la Universitatea Hyperion, unde avem Centrului pentru Studierea și Promovarea Egiptologiei, Orientului și Mediteranei (CESPEOM), singurul de acest fel din România. Reprezintă o mare onoare pentru mine și un vis împlinit, pentru că mi-am dorit de cel puțin 20 de ani să aduc o asemenea conferință: 80 de egiptologi, specialiști, lingviști, fizicieni, matematicieni, teologi și cei care își desăvârșesc anumite preocupări cu titluri academice. De-a lungul a șase zile, acești specialiști, reuniți la București, vor dezbate recentele lor cercetări și rezultate ale săpăturilor arheologice. Intră în piramide, intră în mormintele egiptene, lucrează cu mumii, traduc hieroglife. Este și o încercare de a atrage studenți și de a-i mobiliza pentru a descoperi acest domeniu absolut fascinant și a crea o Școală de Egiptologie în România.
De ce credeți că tinerii ar trebui să studieze egiptologia sau alte științe umaniste, într-o lume tot mai digitalizată și pragmatică?
Dacă este digitalizată, este în regulă. Dacă este pragmatică, este în regulă. Problema este să știi să îmbini, iar profesorul este cel care îți deschide orizontul, ca să știi să îmbini științele umaniste cu științele fundamentale. Această primă civilizație a omenirii, a Egiptului faraonic, care a durat trei milenii, a excelat, iar celelalte civilizații ulterioare europene au copiat-o. Ei sunt cei care au descoperit primele legi. Teorema lui Pitagora, înainte de a fi a lui Pitagora, a fost a egiptenilor. Ei au descoperit-o, dar nu și-au asumat-o. Era un lucru firesc. Ei contruiau piramide folosind ceea ce noi numim astăzi teoreme. Aveau ingineri de excepție, arhitecți, medici de elită. Noi trebuie să înțelegem și să descoperim ceea ce știau ei.
De ce erau egiptenii atât de preocupați de viața de apoi?
Pentru egipteni, lumea de dincolo și viața de după moarte reprezenta viața reală. Ei erau foarte conștienți de fragilitatea lumii și vieții actuale, foarte scurtă. Din acest motiv și-au dorit să lase posterității, pe materiale durabile, renumele lor. De aceea vedem pe zidurile mormintelor, ale templelor, persoanele de elită, demnitarii care le-au construit, în materiale durabile. Lumea de dincolo era cea adevărată. Ei își doreau, prin tehnicile de mumificare și prin inventarul funerar, să existe recipiente materiale în care sufletul (asta era credința lor) să se întoarcă în această lume și să se bucure de privilegiile pe care le avusese în această viață.
Ce mesaj le transmiteți studenților care ar dori să studieze egiptologia?
Să vină la cursurile mele de la facultate și extracurriculare, de egiptologie, de limbă și scriere egipteană. Cred că voi reuși să le stârnesc curiozitatea și să încercăm să creăm o Școală de Egiptologie în România.
Vezi materialul video de mai jos:
Sursă foto: prof. univ. dr. Renata Gabriela Tatomir