Pericolul ascuns, de 5000 de ani, în Peștera de gheață Scărișoara! Cercetătorii români spun că e rezistent la 10 antibiotice moderne

Gabriela Boerescu

Publicat 17. 2. 2026

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Următoarea pandemie ar putea proveni dintr-o peșteră subterană antică, au avertizat oamenii de știință.

Cercetătorii Academiei Române au descoperit o tulpină bacteriană care a fost înghețată în Peștera de Gheață Scărișoara din România timp de 5.000 de ani.

Extrăgând cu grijă o probă, cercetătorii au testat-o ​​în raport cu 10 antibiotice comune, inclusiv cele utilizate pentru tratarea tuberculozei, colitei și infecțiilor urinare.

Rezultatele lor au arătat că, în ciuda faptului că datează de cinci milenii, tulpina este deja rezistentă la toate cele 10 antibiotice.

Îngrijorător, cercetătorii prevăd că bacteria va face ravagii dacă va reuși să iasă din stratul de gheață.

Și pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, această perspectivă terifiantă devine din ce în ce mai realistă pe zi ce trece.

„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3 izolată din Peștera de Gheață Scărișoara, în ciuda originii sale antice, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene legate de rezistență”, a declarat autoarea studiului, Dr. Cristina Purcarea.

„Dacă topirea gheții eliberează acești microbi, aceste gene s-ar putea răspândi la bacteriile moderne, contribuind la provocarea globală a rezistenței la antibiotice.”

Cercetătorii au secvențiat genomul bacteriei și au descoperit 11 gene care sunt potențial capabile să ucidă sau să oprească creșterea altor bacterii, ciuperci și virusuri. În plus, au descoperit aproape 600 de gene cu funcții necunoscute.

În noul lor studiu, echipa și-a propus să înțeleagă cum s-au adaptat bacteriile la mediile reci.

Echipa a forat o carotă de gheață de 25 de metri, reprezentând 13.000 de ani, dintr-o zonă din Peștera de Gheață Scărișoara, supranumită „Sala Mare”.

Pentru a evita contaminarea, fragmentele de gheață au fost plasate în pungi sterile și păstrate congelate în drum spre laborator.

Acolo, cercetătorii au izolat diverse tulpini bacteriene și le-au secvențiat genomul pentru a determina ce gene permit tulpinii să supraviețuiască în condiții de gheață.

Cea mai interesantă tulpină recuperată este Psychrobacter SC65A.3 – o tulpină din genul Psychrobacter.

Pentru a testa rezistența Psychrobacter SC65A.3, cercetătorii l-au expus la 28 de antibiotice din 10 clase care sunt administrate în mod regulat oamenilor.

„Cele 10 antibiotice la care am găsit rezistență sunt utilizate pe scară largă în terapiile orale și injectabile utilizate pentru a trata o serie de infecții bacteriene grave în practica clinică”, a spus Dr. Purcarea.

Cercetătorii au secvențiat apoi genomul bacteriei și au descoperit 11 gene care sunt potențial capabile să ucidă sau să oprească creșterea altor bacterii, ciuperci și virusuri.

În plus, au descoperit aproape 600 de gene cu funcții necunoscute.

Potrivit experților, acest lucru sugerează că superbacteria folosește o „sursă încă neexploatată pentru descoperirea de noi mecanisme biologice”.

Deși majoritatea pandemiilor au fost cauzate de virusuri, oamenii de știință au avertizat anterior că următoarea ar putea fi declanșată de o bacterie rezistentă la antibiotice precum aceasta.

„Aceste bacterii străvechi sunt esențiale pentru știință și medicină, dar manipularea atentă și măsurile de siguranță în laborator sunt esențiale pentru a atenua riscul de răspândire necontrolată”, a concluzionat Dr. Purcarea.

Foto: Shutterstock