
Postul Paștelui 2026 reprezintă cea mai importantă perioadă de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Considerat cel mai aspru post din calendarul ortodox, acesta durează 40 de zile și este marcat de rugăciune, pocăință și restricții alimentare stricte.
În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie, iar perioada de post începe cu șapte săptămâni înainte, după rânduielile bisericești stabilite de tradiția creștină.
Postul Mare începe oficial luni, 23 februarie 2026. Înainte de această dată, credincioșii trec prin două momente importante, cunoscute sub numele de Lăsata Secului.
Lăsata Secului de carne a avut loc pe 15 februarie 2026, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Din acel moment, carnea nu mai este consumată, însă timp de o săptămână sunt permise lactatele, ouăle și peștele. Această perioadă de tranziție poartă numele de Săptămâna Albă și are rolul de a pregăti treptat organismul pentru postul propriu-zis.
Ultima zi în care se mai pot consuma produse lactate și ouă este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută drept Lăsata Secului de brânză. În această zi, credincioșii își cer iertare unii altora, pentru a intra în post împăcați și cu sufletul curat.
Spre deosebire de alte posturi din an, Postul Paștelui are doar două zile cu dezlegare la pește. În 2026, acestea sunt:
Aceste zile sunt legate de mari sărbători din calendarul ortodox și reprezintă momente de bucurie în cadrul unei perioade austere. Dezlegarea la pește este considerată o ușurare temporară a rânduielii postului, fără a anula caracterul său de pocăință și disciplină spirituală.
Postul nu înseamnă doar abținerea de la anumite alimente, ci și un efort de curățire sufletească. Pe lângă restricțiile alimentare, credincioșii sunt îndemnați să evite conflictele, gândurile rele și excesele de orice fel. Postul trupesc trebuie însoțit de post sufletesc.
Conform hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, copiii până la 7 ani sunt dezlegați complet de la post. Pentru copiii între 7 și 12 ani și pentru persoanele bolnave, postul este obligatoriu doar în anumite zile importante din an, precum miercurile și vinerile sau prima și ultima săptămână din marile posturi.
Pentru restul perioadei, aceștia pot primi dezlegare la pește, ouă și lactate, în funcție de starea de sănătate și de recomandările duhovnicului.
În tradiția românească, Postul Paștelui este însoțit de numeroase obiceiuri. Curățenia generală a casei începe încă din primele săptămâni, fiind considerată o pregătire simbolică pentru primirea Luminii Învierii.
Participarea la slujbele speciale, precum Deniile din Săptămâna Mare, este o practică frecventă în această perioadă. În mediul rural, există obiceiul privegherii în biserică, mai ales în ultimele zile dinaintea Paștelui.
Pe măsură ce se apropie sărbătoarea, gospodinele încep pregătirile pentru vopsirea ouălor, tradiție păstrată mai ales în Săptămâna Mare. Roșul simbolizează sângele lui Hristos și viața veșnică, iar celelalte culori – galben, verde sau albastru – trimit la lumină, primăvară și renaștere.
Pe toată durata Postului Mare nu se oficiază nunți și botezuri. Atmosfera de sărbătoare, petrecerile și mesele festive sunt considerate incompatibile cu spiritul de reculegere al acestei perioade.
Foto: Shutterstock