
Tot mai mulți oameni ajung să adoarmă în cele mai nepotrivite momente, să se trezească obosiți sau să transforme nopțile într-o prelungire a zilei, cu telefonul în mână și mintea permanent activă. În acest context, dr. Marius Sava atrage atenția asupra unei probleme ignorate de foarte mulți: lipsa somnului de calitate.
Marius Sava este medic generalist cu specializare în pneumologie și supraspecializare în somnologie, în explorări funcționale respiratorii și imagistică medicală. Potrivit acestuia, somnul nu este un moft și nici un timp „pierdut”, ci unul dintre cele mai importante mecanisme prin care organismul se repară și se protejează.
În timpul somnului, organismul trece prin mai multe stadii esențiale pentru refacerea corpului și a creierului. Un ciclu complet include somnul ușor, somnul profund și somnul REM, etapa în care apar visele și în care corpul este aproape complet paralizat, cu excepția mișcărilor rapide ale ochilor.
Potrivit dr. Sava, fiecare persoană ar trebui să treacă prin 3-4 cicluri complete de somn în fiecare noapte pentru ca organismul să funcționeze corect.
În timpul somnului:
Medicul atrage atenția că o singură noapte de nesomn poate reduce cu aproximativ 40% activitatea celulelor NK, cele care au rol în identificarea și distrugerea celulelor canceroase.
Dr. Marius Sava consideră că principalul „disruptor” al somnului în prezent este telefonul mobil.
Lumina albastră emisă de ecrane afectează secreția de melatonină, hormonul responsabil pentru inducerea somnului. În plus, scrolling-ul continuu menține creierul într-o stare de alertă și împiedică relaxarea.
Chiar și lumina aparent neînsemnată a unui LED sau a unui televizor poate influența calitatea somnului, spune specialistul.
Contrar ideii că este normal să stai zeci de minute în pat până adormi, dr. Sava spune că un adult sănătos ar trebui să adoarmă în aproximativ 5-10 minute după ce se așază în pat.
Dacă adormirea durează o oră sau mai mult, acest lucru poate semnala o problemă legată de calitatea somnului, stres sau igienă de somn deficitară.
În primele minute după adormire pot apărea și trăsăririle mioclonice — senzația bruscă de cădere sau tresărire pe care mulți oameni o experimentează. Potrivit medicului, acestea apar în momentul în care organismul începe să își reducă funcțiile vitale, iar creierul reacționează ca un mecanism de protecție.
Un alt semnal de alarmă tras de specialist este legat de relația dintre somn și metabolism.
Lipsa somnului afectează hormonii grelină și leptină, responsabili de senzația de foame și sațietate. De aceea, oamenii care dorm puțin au tendința să mănânce mai mult, în special alimente dulci și bogate în calorii.
„Nu e vina ta că ți se face foame noaptea, e vina hormonilor”, explică medicul.
În plus, somnul contribuie la reglarea glicemiei și la menținerea sensibilității la insulină, motiv pentru care odihna insuficientă este asociată cu riscul de diabet și sindrom metabolic.
Dr. Marius Sava avertizează și asupra programului de somn al copiilor, pe care îl consideră adesea insuficient.
Potrivit acestuia:
Medicul consideră o greșeală faptul că mulți copii renunță prea devreme la somnul de după-amiază.
„Îi obișnuim pentru boală, nu pentru viață”, avertizează specialistul.
Dr. Sava recomandă câteva reguli simple, dar extrem de importante pentru un somn de calitate.
Cea mai importantă regulă este regularitatea:
Creierul funcționează pe bază de rutină și își reglează mecanismele de somn în funcție de programul repetat zilnic.
Cafeaua nu ar trebui consumată după ora 16:00, mai ales de persoanele sensibile la cofeină.
Mesele târzii și grele favorizează refluxul gastroesofagian, somnul fragmentat și senzația de oboseală dimineața.
Temperatura optimă pentru somn este între 18 și 22 de grade Celsius.
Somnul trebuie să se desfășoare într-un mediu cât mai întunecat și liniștit.
Sportul este benefic, însă nu înainte de somn, pentru că stimulează secreția de cortizol și menține organismul activ.
Somnul de după-amiază poate fi util dacă:
În caz contrar, poate afecta somnul de noapte.
Dr. Marius Sava atrage atenția că somnolența excesivă în timpul zilei, dificultatea de a adormi, trezirile frecvente sau nevoia de a dormi foarte mult în timpul zilei pot indica o tulburare de somn care necesită investigații specializate, inclusiv polisomnografie.
Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni sacrifică orele de somn pentru muncă, telefon sau stres, specialistul avertizează că efectele se văd direct în sănătate: imunitate scăzută, probleme metabolice, tulburări emoționale și risc crescut de boli cardiovasculare.
VEZI VIDEO ATAȘAT
FOTO: PROTV