
În fiecare an, pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox.
Pe lângă semnificația religioasă, această zi este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, transmise din generație în generație.
În multe zone din România se spune că anumite gesturi făcute de Sfântul Ilie pot aduce spor în gospodărie, belșug și liniște în familie. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este legat de pomana oferită în această zi.
Potrivit tradiției populare, de Sfântul Ilie este bine să fie împărțite mere, miere și alte fructe de sezon, în memoria celor trecuți la cele veșnice.
În unele regiuni ale țării, oamenii duc aceste daruri la biserică pentru a fi binecuvântate, după care le oferă rudelor, vecinilor sau persoanelor aflate în nevoie.
Bătrânii spuneau că acest gest simbolizează recunoștința față de roadele pământului și dorința ca Dumnezeu să binecuvânteze gospodăria cu recolte bogate și belșug. În credința populară, împărțirea primelor fructe ale verii este asociată cu sporul și prosperitatea, motiv pentru care mulți români păstrează acest obicei și astăzi.
Merele ocupă un loc aparte în tradițiile dedicate Sfântului Ilie. În numeroase sate exista obiceiul ca primele mere să nu fie consumate înainte de ziua de 20 iulie.
Acestea erau duse mai întâi la biserică pentru a fi sfințite, apoi erau împărțite de pomană. Abia după acest moment, familia gusta din primele mere ale anului.
Potrivit credinței populare, respectarea acestui obicei era un semn de mulțumire pentru roadele primite și o rugăciune pentru ca pomii să rodească și în anii următori.
Sfântul Ilie este considerat și ocrotitorul apicultorilor. Din acest motiv, în multe zone ale țării, în jurul datei de 20 iulie are loc recoltarea mierii din stupi.
O parte din mierea nouă este dusă la biserică pentru binecuvântare și apoi este împărțită celor apropiați sau persoanelor nevoiașe.
În tradiția populară, acest gest simbolizează dorința de a avea un an roditor, cu sănătate și bunăstare în familie.
Pe lângă obiceiul împărțirii merelor și mierii, credincioșii participă la Sfânta Liturghie și se roagă Sfântului Ilie pentru sănătate, ocrotire și ajutor în vremuri dificile.
Totodată, în multe zone din România se evită muncile grele în gospodărie sau la câmp, deoarece tradiția spune că această zi trebuie dedicată rugăciunii și odihnei.
În credința populară, Sfântul Ilie este considerat stăpânul tunetelor și al fulgerelor, motiv pentru care sărbătoarea sa este legată și de numeroase superstiții despre vreme și recolte.
Deși aceste obiceiuri fac parte din tradiția populară și nu reprezintă învățături oficiale ale Bisericii Ortodoxe, ele continuă să fie respectate în multe comunități din România, ca semn al credinței, recunoștinței și speranței într-un an cu spor și belșug.
Foto: Shutterstock