Sforăitul nu e doar enervant! Dr. Marius Sava explică riscurile ascunse pentru sănătate

Ce este, de fapt, sforăitul

Contrar opiniei generale, sforăitul nu vine din interiorul nasului, ci din zona gâtului. Potrivit medicului, în timpul somnului anumite structuri moi din gât încep să vibreze atunci când musculatura se relaxează prea mult.

„Sforăitul este, de fapt, vibrația unei membrane din interiorul gâtului”, a explicat Dr. Marius Sava în cadrul emisiunii.

Relaxarea musculaturii poate apărea odată cu înaintarea în vârstă, însă există și alte cauze care favorizează apariția sforăitului.

​Vârsta, unul dintre principalii factori de risc

Medicul a subliniat că persoanele trecute de 40 de ani sunt mai predispuse la sforăit și la tulburări de somn. Odată cu vârsta, musculatura își pierde din fermitate, iar căile respiratorii se îngustează mai ușor în timpul somnului.

Totuși, sforăitul nu apare doar la adulți. Și copiii pot avea această problemă, în special din cauza unor afecțiuni ORL precum:

• rinita cronică;
• amigdalele mărite;
• vălul palatin hipertrofiat.

În astfel de situații, specialistul recomandă un consult medical, deoarece există inclusiv somnologi pediatri specializați în problemele de somn ale copiilor.

​

Ce afectează calitatea somnului

În cadrul discuției, Dr. Marius Sava a vorbit și despre „disruptorii de somn”, adică factorii care împiedică un somn odihnitor.

Printre cei mai importanți se numără:

Lumina albastră

Expunerea la ecrane înainte de culcare inhibă secreția de melatonină, hormonul responsabil de inducerea somnului.

Stresul și anxietatea

Prea multe gânduri și informații procesate de creier fac adormirea dificilă și fragmentează somnul.

Cafeina

Specialistul recomandă evitarea cafelei cu aproximativ 12 ore înainte de culcare, deoarece efectele cafeinei pot persista mult timp în organism.

Alcoolul

Deși poate induce senzația de somnolență, alcoolul afectează somnul REM, considerat cel mai important pentru refacerea organismului.

Temperatura din dormitor

Temperatura ideală pentru somn este în jur de 21 de grade Celsius. Un dormitor prea cald poate afecta calitatea odihnei.

Cât de zgomotos poate fi sforăitul

Un detaliu surprinzător prezentat în emisiune este nivelul de zgomot pe care îl poate produce sforăitul. Acesta poate ajunge chiar și la 80 de decibeli, comparabil cu sunetul unui blender sau al unui aspirator.

Medicul a povestit că mulți pacienți vin la cabinetul sau însoțiți de partenerii deranjați de zgomot, iar unii aduc chiar și înregistrări audio realizate în timpul nopții.

Tipurile de sforăit

Dr. Marius Sava a explicat că există mai multe forme de sforăit:

Sforăitul pozițional

Apare mai ales atunci când persoana doarme pe spate, poziție care favorizează îngustarea căilor respiratorii.

Sforăitul nazal

Este mai degrabă o „pufăială” produsă de îngustarea nărilor.

Sforăitul oral

Cel mai frecvent tip, cauzat de relaxarea excesivă a structurilor din gât.

Apneea în somn, o problemă serioasă

Cea mai importantă parte a discuției a fost dedicată apneei în somn, afecțiune în care respirația se oprește temporar în timpul nopții.

Potrivit specialistului, unele pauze respiratorii pot dura chiar și peste un minut și jumătate. În acest timp, nivelul oxigenului scade, iar creierul este forțat să „trezească” organismul pentru reluarea respirației.

Semnele care pot indica apneea în somn sunt:

• sforăitul puternic;
• opriri ale respirației observate de partener;
• oboseala accentuată dimineața;
• somnolența din timpul zilei;
• durerile de cap matinale;
• iritabilitatea și problemele de concentrare;
• scăderea libidoului.

Medicul avertizează că apneea în somn netratată poate deveni un factor de risc pentru numeroase probleme de sănătate.

Ce soluții există pentru tratarea sforăitului

Tratamentul depinde de cauza exactă a problemei. Printre recomandările făcute de Dr. Marius Sava se numără:

• scăderea în greutate;
• sport și alimentație echilibrată;
• renunțarea la fumat;
• evitarea alcoolului;
• evitarea somnului pe spate;
• tratamentul problemelor nazale;
• folosirea anumitor dispozitive recomandate de medic.

Specialistul a atras atenția că multe produse promovate online drept „soluții miraculoase” pentru sforăit sunt inutile sau chiar periculoase.

În schimb, anumite gutiere pot ajuta în cazuri specifice, iar benzile nazale pot fi eficiente doar pentru persoanele care au nările îngustate.

Când este necesară intervenția chirurgicală

În unele cazuri, pacienții pot avea nevoie de intervenții chirurgicale pentru lărgirea căilor respiratorii. Una dintre cele mai cunoscute proceduri este uvulopalatofaringoplastia, operație care mărește spațiul prin care circulă aerul.

Pentru pacienții diagnosticați cu apnee obstructivă în somn, tratamentul poate include și utilizarea aparatului CPAP, care ajută la menținerea deschisă a căilor respiratorii în timpul somnului.