Doctorul Marius Sava a explicat la „Vorbește Lumea” ce este refluxul gastroesofagian, de ce apare și cum poate fi prevenit

Cristina Mazilu

Publicat acum 4 oră

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Medicul Marius Sava a vorbit în cadrul emisiunii „Vorbește Lumea” despre refluxul gastroesofagian, una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive.

Specialistul a explicat pe înțelesul tuturor cum apare această problemă, care sunt principalele cauze, ce greșeli fac oamenii în viața de zi cu zi și ce măsuri pot reduce simptomele sau chiar preveni apariția bolii.

​Ce este refluxul gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian apare atunci când acidul din stomac urcă în esofag din cauza funcționării defectuoase a sfincterului esofagian inferior, o structură care acționează ca o supapă între esofag și stomac. În mod normal, această supapă împiedică întoarcerea conținutului gastric, însă atunci când nu mai închide eficient, acidul poate urca până în esofag și chiar în gât.

Medicul a explicat că stomacul conține permanent între 50 și 100 de mililitri de acid gastric, iar după masă această cantitate crește. În poziție verticală, gravitația ajută la menținerea acidului în stomac, însă atunci când o persoană se întinde imediat după ce a mâncat, riscul de reflux crește considerabil.

Poziția corpului după masă contează foarte mult

Un aspect important evidențiat de Marius Sava este influența poziției corpului asupra refluxului.

Persoanele care suferă de această afecțiune ar trebui să evite să se întindă imediat după masă și să nu doarmă pe partea dreaptă. Din cauza poziției stomacului, acidul ajunge mai ușor în dreptul sfincterului și poate urca în esofag.

În schimb, poziția pe partea stângă este considerată mai favorabilă deoarece ajută la menținerea acidului în stomac și reduce riscul apariției simptomelor.

De ce apare refluxul gastroesofagian

Medicul a explicat că există mai mulți factori care favorizează apariția refluxului gastroesofagian.

Printre cei mai importanți se numără:

• mesele foarte copioase;
• consumul băuturilor carbogazoase;
• alimentele prăjite;
• combinațiile alimentare greu de digerat;
• fumatul;
• consumul de alcool;
• excesul ponderal;
• hainele foarte strâmte care cresc presiunea asupra abdomenului;
• culcatul imediat după masă.

Toți acești factori cresc presiunea asupra stomacului sau relaxează sfincterul esofagian inferior, facilitând întoarcerea acidului gastric.

Cum trebuie să mâncăm pentru o digestie corectă

Marius Sava a atras atenția asupra importanței masticației. Potrivit acestuia, fiecare înghițitură ar trebui mestecată de aproximativ 16-20 de ori pentru a fi bine amestecată cu saliva și cu amilaza, enzima care începe digestia încă din cavitatea bucală.

De asemenea, alimentele nu trebuie consumate foarte fierbinți deoarece pot irita esofagul. Nici băuturile extrem de reci nu sunt recomandate, deoarece organismul depune un efort suplimentar pentru a le aduce la temperatura necesară digestiei.

Cât durează digestia și de ce nu este recomandat să mâncăm înainte de culcare

Digestia durează, în general, între două și patru ore, însă anumite alimente necesită un timp mai îndelungat.

Brânzeturile maturate, precum parmezanul, pot avea nevoie de aproximativ cinci ore pentru digestie, iar mesele bogate în carne și grăsimi încetinesc și mai mult acest proces.

Din acest motiv, medicul recomandă ca ultima masă să fie luată cu cel puțin patru ore înainte de culcare. În caz contrar, stomacul rămâne plin în timpul somnului, iar riscul apariției refluxului crește.

Ce alimente sunt recomandate seara

Marius Sava recomandă evitarea preparatelor greu digerabile și a dulciurilor înainte de culcare.

De asemenea, fructele nu sunt indicate seara deoarece pot determina creșterea glicemiei în timpul nopții. În schimb, unele legume consumate cu una-două ore înainte de somn pot reprezenta o alegere mai potrivită.

Hernia hiatală, o cauză importantă a refluxului

În cadrul emisiunii, medicul a explicat și ce este hernia hiatală.

Aceasta apare atunci când o porțiune a stomacului alunecă prin diafragmă și ajunge în cavitatea toracică. Fenomenul este favorizat de slăbirea musculaturii diafragmei, iar această modificare anatomică facilitează refluxul acid.

Presiunea abdominală crescută, tusea cronică, ridicarea incorectă a greutăților și alți factori pot contribui la apariția herniei hiatale.

Simptomele care pot indica reflux sau hernie hiatală

Printre cele mai frecvente manifestări se numără:

• arsurile retrosternale;
• regurgitațiile acide;
• senzația că acidul ajunge în gât;
• dificultățile la înghițire;
• balonarea;
• tusea seacă persistentă.

În cazul herniilor hiatale mari, alimentele pot rămâne temporar la nivelul herniei înainte de a ajunge în stomac, ceea ce determină senzația de blocaj la înghițire.

Tusea cronică poate avea origine digestivă

Marius Sava a explicat că refluxul gastroesofagian reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale tusei cronice.

Acidul care ajunge în esofag și în gât poate provoca iritație persistentă și senzația permanentă de nevoie de a tuși. Medicul a precizat că refluxul se află printre principalele cauze ale tusei cronice, alături de secrețiile nazale care se scurg în spatele gâtului.

Cum poate fi întărită diafragma

Pentru menținerea unei funcționări corecte a diafragmei, medicul recomandă exercițiile de respirație abdominală.

Acestea presupun inspirarea profundă prin umflarea abdomenului, nu prin ridicarea toracelui. Exercițiul pune în mișcare diafragma și contribuie la menținerea tonusului muscular.

Când este necesar consultul medical

Persoanele care prezintă simptome persistente de reflux trebuie să se adreseze unui medic gastroenterolog.

Investigațiile recomandate pot include endoscopia digestivă superioară și tranzitul baritat, pentru stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului adecvat.

Dacă este diagnosticată o hernie hiatală, evaluarea trebuie continuată și de un medic chirurg, deoarece în anumite situații soluția este una chirurgicală.

Mituri despre stomac și digestie

În final, Marius Sava a demontat mai multe idei greșite legate de sănătatea digestivă.

Stomacul nu trebuie să fie permanent plin pentru a evita aciditatea, deoarece acesta dispune de mecanisme proprii de protecție. Ulcerul gastric nu este provocat în principal de stres, ci este frecvent asociat cu infecția cu Helicobacter pylori. Mestecatul gumei nu îmbunătățește digestia, deoarece stimulează secreția acidului gastric și favorizează înghițirea aerului. De asemenea, nu toate durerile abdominale provin de la stomac, întrucât în abdomen există numeroase organe care pot provoca simptome similare, motiv pentru care evaluarea medicală este esențială.

Foto: ProTv