Povestea de viață începe cam așa: imediat după liceu am plecat pentru o „scurtă” vacanță pe la mama în Italia și, convins că o să stau doar 3 luni, vacanța s-a încheiat după 8 ani, undeva prin primăvara anului 2016. Am acumulat multă experiență de viață în anii aceștia și regret că nu am ales profesia de bucătar, meserie care mă împlinește cel mai mult.  

Sunt, însă, foarte fericit că am reușit să revin acasă, în România, și este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am făcut până acum pentru mine însumi. Ador țara noastră și îmi doresc ca ai mei copii să crească aici.

Am 32 de ani, tânăr tătic: am doi băieți în vârstă de 4 ani și jumătate, respectiv 2 ani și jumătate, cu care gătesc împreună aproape în fiecare zi. Ambiția este cuvântul care mă caracterizează cel mai mult. Sunt genul de persoană căreia îi place să facă mereu câte ceva. Ador tot ce ține de sport, în special mountain bike-ul. Merg pe diverse trasee, alerg foarte mult și am fost la diverse concursuri sportive, de aici și firea mea competitivă. Sunt genul de persoană care nu se dă bătută așa de ușor și luptă până la ultima răsuflare. Sunt o fire sociabilă, îmi place să fiu înconjurat de prieteni și să îi încânt mereu cu preparatele mele. Îmi place să îmi testez limitele în orice domeniu, să descopăr lucruri, gusturi și arome noi și sunt o persoană care pune suflet în orice face, pentru ca totul sa iasă perfect.