(P) Școala în 2020: Topul problemelor cu care se confruntă profesorii, părinții și elevii

(P) Școala în 2020: Topul problemelor cu care se confruntă profesorii, părinții și elevii
Autor: Maria Rusu
Data: 04 Noiembrie 2020
Provocările perioadei de pandemie țin de regândirea predării materiei, de adaptarea profesorilor la tehnologie și la metodologia online, dar și de evaluarea elevilor.

Problemele actuale din domeniul educației cauzate de  pandemie sunt diverse și frecvente, fiind influențate de modul în care au loc cursurile, tradițional sau online.

Prezență cu .... distanțare

În primul caz, cele mai presante probleme asociate cu coronavirusul sunt legate de evitarea transformării școlilor și universităților în focare de răspândire a bolii. Purtarea măștii de către copii, menținerea de către elevi și studenți a distanței sociale, dezinfectarea locurilor comune reprezintă adevărate provocări organizatorice pentru administratorii școlilor. Iar mulți dintre ei nu au reușit să le rezolve.

Pe de altă parte, probleme la care nimeni nu se gândea înainte de începerea anului școlar au trebuit soluționate rapid, de îndată ce au apărut.

Ignorarea distanței sociale de către părinții care își aduceau sau luau copiii de la școală, renunțarea la măști într-un astfel de loc aglomerat au generat soluții precum obligativitatea măștilor pe o rază de 50-100 m în jurul școlilor. În alte județe sau localități masca a devenit obligatorie în toate spațiile publice închise și deschise, astfel că, a fost rezolvată și problema „particulară” apărută.

Probleme ... la distanță

În cel de-al doilea caz, al „școlii online” aferente „codului roșu” de pandemie, problemele sunt mai complexe și aproape toate sunt legate de prezența în online.

O primă problemă este cea a „uneltelor” de lucru. Deși guvernul a promis 500.000 de tablete pentru elevi (unii dintre ei încă le mai așteaptă), nu la fel de grijuliu s-a dovedit față de profesori. Chiar dacă cei mai mulți dintre aceștia dispun de un abonament la internet și de un telefon smart care le permite să interacționeze cu elevii la un nivel de bază, nu toți au un laptop (sau și mai bine un laptop 2-în-1 adică laptop+tabletă), instrument indispensabil predării online. 

Cu un minim de efort din partea administrației centrale sau locale se puteau asigura mijloacele necesare desfășurării orelor online pentru majoritatea profesorilor. Un credit de nevoi personale online ar putea fi și el de ajutor pentru procurarea acestor echipamente.

Apoi este vorba despre platformele prin care se țin lecțiile. Au fost folosite Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom, Skype și chiar WhatsApp. Uneori elevii trebuiau să schimbe platforma de la o oră la alta, pentru că fiecare profesor alegea diferit una dintre ele, fără să existe un consens la nivel de școală măcar. Din cauza aceasta se pierdea foarte mult timp cu conectarea. Ministerul Educației (MEC) sau autoritățile locale putea stabili ca fiecare școală să opteze pentru o platformă, iar pentru fiecare cadru didactic sau clasă să fie cumpărat un cont pentru a susține ore online.

De asemenea, MEC ar fi trebuit să se preocupe de instruirea profesorilor pentru folosirea acestor platforme, precum și de elaborarea de protocoale și metodologii care să se potrivească predării online. În online interesul pentru un subiect scade mai repede, elevii sau studenții obosesc mai ușor, materia pare mai dificilă și este mai greu de explicat, deoarece comunicarea non-verbală intervine într-o măsură semnificativ mai mică. Într-un cuvânt, cursurile online sunt mai puțin eficiente, iar studenții și elevii au avut rezultate mai slabe în asimilarea materiei, comparativ cu metoda tradițională de predare.

O altă problemă este cu siguranță accesul la internet. Doar 45% dintre gospodării sunt conectate la internet, iar dintre acestea câte oare sunt conectate la internet printr-o conexiune cu lățime mică de bandă care nu permite comunicații video? Ce vom face cu restul copiilor din cele 55% dintre gospodăriile neconectate, precum și cu cei din gospodăriile care nu pot accesa transmisiunile video?

Nu în ultimul rând trebuie să ne gândim cum se vor desfășura online examenele, astfel încât fraudarea lor să fie aproape imposibilă?

Prin urmare, problemele țin de regândirea predării materiei, de adaptarea profesorilor la tehnologie și metodologia online, dar și de evaluarea elevilor.

Mai multe informații disponibile

Există însă și părți pozitive ale învățământului online. Elevii și studenții pot avea acces la informații și explicații detaliate furnizate de cadre didactice cu experiență.

În plus, multe universități au trecut la învățământul online, astfel că, acum pot avea acces la bibliotecile și bazele de date ale acestora mulți mai mulți studenți și elevi. Acest avantaj vine însă și cu un inconvenient: imposibilitatea de selectare a informațiilor valide și relevante din oceanul de date care ne inundă.

În acest context, nu ar trebui să ezităm să „copiem” experiențele de succes ale învățământului online din alte țări.  




VIDEO PROTVPLUS.RO


STIRILEPROTV.RO
Mai mult pe STIRILEPROTV.RO
Modifică setările cookies