• Advertoriale
  • (P) Bucureștiul și bicicleta: între potențial și realitate

(P) Bucureștiul și bicicleta: între potențial și realitate

(P) Bucureștiul și bicicleta: între potențial și realitate

În ultimii ani, mobilitatea urbană a devenit una dintre temele centrale ale dezvoltării Bucureștiului. Într-un oraș marcat de congestionare, poluare și timp pierdut în trafic, bicicleta este privită tot mai des ca o alternativă viabilă pentru deplasările de zi cu zi.

Totuși, deși interesul pentru ciclism urban este în creștere, infrastructura și utilizarea efectivă a bicicletei rămân încă departe de nivelul marilor capitale europene.

Unde se află Bucureștiul astăzi

Ciclismul urban nu este o apariție recentă în București. Primele forme organizate de utilizare a bicicletei datează încă din secolul al XIX-lea, iar în perioada interbelică existau velodromuri și competiții dedicate acestui sport.

Ulterior, dezvoltarea accelerată a infrastructurii rutiere și creșterea utilizării autoturismelor au redus rolul bicicletei în mobilitatea urbană. În perioada postcomunistă, lipsa investițiilor în infrastructură dedicată și prioritizarea transportului auto au contribuit la menținerea ciclismului într-o zonă marginală a transportului urban.

Această realitate se reflectă și în prezent. Rețeaua de infrastructură pentru biciclete rămâne fragmentată, cu aproximativ 25 km de piste funcționale — sau până la 56 km, potrivit unor estimări mai largi — multe dintre acestea fiind neconectate între ele sau nealiniate standardelor moderne de mobilitate.

Ca urmare, bicicleta reprezintă în continuare doar o parte redusă din totalul deplasărilor urbane, estimată la aproximativ 1%. Prin comparație, în numeroase capitale europene, ponderea deplasărilor realizate cu bicicleta depășește frecvent 20%.

Un potențial confirmat de Masterplanul Velo

În ciuda limitărilor actuale, datele care au stat la baza dezvoltării Masterplanului Velo pentru București indică un potențial semnificativ de creștere. Conform studiilor realizate în cadrul acestui proces, aproximativ 18% dintre bucureșteni ar utiliza bicicleta mai des dacă infrastructura ar fi mai sigură și mai bine conectată.

Principalele bariere identificate sunt cunoscute de majoritatea utilizatorilor:

  • lipsa pistelor continue;
  • nivelul redus de siguranță în trafic;
  • conflictele cu traficul auto;
  • insuficiența locurilor de parcare pentru biciclete.

În același timp, structura actuală a mobilității urbane arată că există spațiu considerabil pentru dezvoltarea transportului activ. În prezent, deplasările sunt dominate de transportul public și de utilizarea autoturismelor personale, în timp ce bicicleta și alte forme de mobilitate alternativă ocupă o pondere redusă.

Ce arată datele utilizatorilor i’Velo

Dincolo de statistici și planuri strategice, schimbarea poate fi observată și în comportamentul utilizatorilor care aleg deja bicicleta pentru deplasările zilnice.

Analiza datelor agregate din baza de date a utilizatorilor i’Velo, înregistrate de la relansarea serviciului din acest an și până în prezent, evidențiază o utilizare constantă a bicicletei în București:

  • peste 1,5 milioane de minute pedalate;
  • aproximativ 80.000 de kilometri parcurși.

Impactul acestor deplasări poate fi cuantificat și prin efectele generate asupra mediului și mobilității urbane:

  • aproximativ 50 de tone de emisii CO₂ evitate;
  • peste 9.000 de ore economisite comparativ cu timpul estimat petrecut în trafic;
  • 80.000 de kilometri parcurși printr-un mijloc de transport fără emisii directe și fără poluare fonică.

Datele indică faptul că bicicleta începe să fie utilizată din ce în ce mai frecvent nu doar pentru recreere, ci și pentru deplasările cotidiene.

Această tendință este vizibilă inclusiv în zonele de birouri ale Capitalei. Traseele către centre de afaceri precum One Tower sau complexele dezvoltate de Skanska sunt utilizate tot mai des de persoane care aleg bicicleta pentru naveta zilnică, în căutarea unei alternative mai predictibile și mai eficiente la traficul rutier.

În același timp, viteza medie de deplasare înregistrată în rândul utilizatorilor se situează în jurul valorii de 9 km/h, un indicator care reflectă integrarea treptată a bicicletei în fluxul urban al orașului.

Cum poți folosi i’velo

Cei care doresc să utilizeze bicicletele i’Velo pot începe rapid prin intermediul aplicației mobile, unde își pot crea un cont sau se pot autentifica, după care pot debloca o bicicletă prin scanarea codului QR și porni la drum. Utilizatorii au posibilitatea de a plăti fiecare cursă individual, în sistem pay-per-use, sau de a opta pentru unul dintre abonamentele disponibile în aplicație.

Tariful de deblocare este de 5 lei și include primele 15 minute de utilizare pentru bicicletele clasice, respectiv primele 5 minute pentru bicicletele electrice. După această perioadă, costul este de 0,33 lei pe minut pentru bicicletele clasice și 0,66 lei pe minut pentru cele electrice. Pentru utilizatorii frecvenți, este disponibil și un abonament anual în valoare de 365 de lei, echivalentul a aproximativ 1 leu pe zi pentru acces la serviciu pe tot parcursul anului.

Parteneri editoriali

Share

Videoclipuri cu știri