
Vladimir Putin a transmis din nou că Rusia nu își dorește să depășească granițele celor patru regiuni anexate – Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson –, însă lista pretențiilor Moscovei pentru a opri războiul este mult mai amplă decât recunoașterea actualei linii a frontului.
Gallery
Conform informațiilor prezentate de presa internațională, Rusia cere retragerea completă a Ucrainei din Lugansk și Donețk, inclusiv din zonele încă neocupate de armata rusă. În schimb, Moscova ar accepta recunoașterea noilor granițe în regiunile Zaporojie și Herson, acolo unde frontul este în prezent împărțit între cele două armate.
Lista Kremlinului nu se oprește la aspectul teritorial. Putin cere ca limba rusă să fie recunoscută oficial în Ucraina, iar Biserica Ortodoxă Rusă să aibă libertate deplină de cult. În plus, Moscova solicită ridicarea tuturor sancțiunilor internaționale și recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc.
O altă condiție majoră este ca Ucraina să obțină garanții de securitate similare articolului 5 al NATO, dar fără aderarea propriu-zisă la Alianță. Surse citate de jurnaliștii internaționali afirmă că Rusia ar vrea ca aceste garanții să fie acordate nu doar de SUA și UE, ci și de alte state, precum China.
Pe lângă aceste revendicări, Putin ar fi pus pe masa negocierilor și o solicitare neașteptată: retragerea acuzațiilor care au stat la baza mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internațională de la Haga. Liderul rus s-ar fi plâns că aceste mandate îi limitează deplasările chiar și în țări considerate „prietene”, precum Brazilia sau Africa de Sud.
„Marele inamic” al lui Putin rămâne Volodimir Zelenski. Liderul de la Kremlin își dorește un „schimb de regim” la Kiev, ceea ce face ca negocierile pentru pace să fie extrem de complicate.
Obiectivul major al Rusiei este ca Ucraina să devină o țară neutră, „în afara blocurilor militare”. În schimb, Putin promite să respecte granițele stabilite și să nu extindă conflictul în alte zone.
Totuși, pentru a crede în aceste angajamente, comunitatea internațională ar trebui să facă un „act de credință”, după cum spun analiștii, în contextul în care invazia din 24 februarie 2022 a arătat contrariul.
Foto: Getty