
Probabil ați observat deja: unele produse alimentare pe care le cumpăram frecvent par să se micșoreze, deși prețul lor rămâne același sau chiar crește. Britanicii au un termen pentru acest fenomen – shrinkflation – iar, în ultima perioadă, el a devenit tot mai vizibil și pe piața din România. Pachetele de unt care altădată aveau 250 g ajung acum la 200 g, sticlele de apă sau suc de 1,5 litri se vând la prețul celor de 2 litri, iar multe produse de bază par să se subțieze „pe ascuns”.
Jurnaliștii britanici de la Daily Mail au analizat fenomenul și au constatat că nu doar că produsele devin mai mici, dar unele pierd și ingrediente esențiale, într-un fenomen asociat numit skimpflation. Astfel, unele ciocolate și biscuiți nu mai pot fi comercializați cu denumirea inițială, deoarece conținutul de cacao sau unt de cacao a scăzut semnificativ.
În esență, shrinkflation înseamnă că producătorii reduc dimensiunea sau cantitatea unui produs, păstrând prețul același sau chiar crescându-l. Consumatorul constată că plătește la fel, sau mai mult, pentru mai puțin. Exemple britanice includ:
Cerealele de ovăz care au scăzut de la 1 kg la 500 g, cu o creștere de preț de peste 200% per 100 g.
Cafeaua instant Nescafe redusă de la 200 g la 190 g, cu prețul neschimbat.
Pachetele de ciocolată KitKat sau Cadbury, cu mai puține batoane la același preț.
Untul Kerrygold, care a scăzut de la 250 g la 200 g, păstrând prețul inițial.
Chiar și unele produse farmaceutice, precum Gaviscon, care s-au micșorat de la 600 ml la 500 ml, fără reducere de preț.
Și în România putem observa semne ale acestui fenomen: pachetele de unt, cafeaua, sucurile sau produsele de panificație par să fie mai mici decât în trecut, iar etichetele ne arată adesea un preț similar sau mai mare. Pe scurt, shrinkflation ne face să plătim mai mult pentru mai puțin, lăsându-ne coșul de cumpărături mai ușor, dar portofelul mai gol.