Când se sărbătoresc Floriile în 2026 și de ce își schimbă data în fiecare an

Redacția Redacția

Publicat 27. 2. 2026

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Floriile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox și sunt celebrate în fiecare an în duminica dinaintea Paștelui.

Spre deosebire de alte sărbători religioase, atât Paștele, cât și Floriile au dată variabilă, stabilită după reguli precise. Iată când pică Floriile în 2026 și ce tradiții sunt legate de această zi.

Cum se calculează data Paștelui și a Floriilor

Data Paștelui a fost stabilită în anul 325, la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea. Atunci s-a decis ca Învierea Domnului să fie sărbătorită în prima duminică de după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară.

Așadar, calculul ține cont de două repere astronomice: echinocțiul de primăvară, care are loc pe 21 martie, și prima lună plină de după această dată, cunoscută drept „luna plină pascală”. Pentru că fazele Lunii diferă de la an la an, și data Paștelui – iar implicit a Floriilor – se modifică anual.

În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, ceea ce înseamnă că Floriile vor fi celebrate pe 5 aprilie.

Reforma calendarului și stabilirea datei comune

Metoda de calcul a fost utilizată până în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian pentru a corecta diferențele apărute în timp față de anul astronomic. Calendarul iulian acumulase întârzieri, iar reforma a readus echinocțiul de primăvară la 21 martie.

Calendarul gregorian a fost adoptat treptat în lumea creștină. Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul îndreptat în 1924. Pentru a menține unitatea în stabilirea datei Paștelui, în 1927 s-a hotărât ca toate Bisericile Ortodoxe să serbeze Paștele după pascalia stilului vechi, astfel încât să existe o dată comună în întreaga Ortodoxie.

Semnificația Floriilor

Duminica Floriilor marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim. Potrivit Evangheliilor, Mântuitorul a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și cu strigăte de „Osana!”, semn al recunoașterii Sale ca Mesia. Spre deosebire de un rege pământesc, Iisus a ales să intre în cetate călare pe un asin, simbol al smereniei.

Floriile deschid Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor și au o dublă semnificație: sunt o sărbătoare luminoasă, dar și începutul unei perioade de reculegere și pregătire spirituală pentru Înviere.

Tradiții și obiceiuri de Florii

În România, Floriile sunt însoțite de numeroase tradiții populare. Credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbă și pentru a sfinți ramuri de salcie, care înlocuiesc ramurile de măslin din Țara Sfântă.

Potrivit unei legende, salcia ar fi ajutat-o pe Maica Domnului să traverseze un râu, iar drept răsplată a fost binecuvântată. După sfințire, crenguțele sunt păstrate la icoane sau la ușile caselor pentru protecție împotriva relelor și a bolilor.

În unele zone, fetele nemăritate pun ramuri de salcie sub pernă, crezând că astfel își vor visa ursitul. Se spune și că vremea din Duminica Floriilor prevestește cum va fi vremea de Paște.

De asemenea, în această zi este dezlegare la pește, iar masa capătă un caracter festiv. În tradiția populară, Floriile mai sunt numite și „Nunta urzicilor”, pentru că urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de mâncat după această dată.

Ramurile sfințite sunt păstrate tot anul în gospodărie, fiind considerate apărătoare împotriva furtunilor, grindinei și trăsnetelor. Se crede că nu este bine să fie aruncate înainte de a fi înlocuite cu unele proaspete în anul următor.

Foto: Shutterstock