
Pe 20 martie 2026, la ora 16:46, are loc un eveniment astronomic cu impact global: echinocțiul de primăvară. Deși primăvara este deja prezentă în calendare, din punct de vedere astronomic, acesta este momentul care marchează oficial începutul noului anotimp în emisfera nordică.
Echinocțiul este un fenomen care se produce anual și are efecte imediate asupra întregii planete. În această zi, durata zilei devine egală cu cea a nopții, un echilibru rar întâlnit de-a lungul anului. După acest moment, zilele vor începe să se prelungească treptat, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.
Fenomenul se produce atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică.
Pentru România, situată aproximativ la latitudinea de 45°, acest moment are o semnificație aparte. Soarele va răsări aproape perfect din punctul cardinal est și va apune în vest, iar înălțimea sa pe cer reflectă această poziționare echilibrată. Din această zi, durata luminii naturale va crește constant până la solstițiul de vară din 21 iunie, când ziua va atinge durata maximă.
Schimbarea nu este însă uniformă pe întreg globul. Dacă în emisfera nordică începe primăvara astronomică, în emisfera sudică se instalează toamna. Mai mult decât atât, regiunile polare intră într-o etapă extremă: la nord începe ziua polară (soarele nu mai apune timp de luni întregi), în timp ce la sud se instalează noaptea polară.
Dincolo de explicațiile științifice, echinocțiul are și un impact subtil asupra oamenilor. Creșterea duratei zilei influențează ritmul biologic, nivelul de energie și starea generală de spirit.
Lumina naturală mai abundentă contribuie la o stare psihică mai bună și la reluarea activităților în aer liber.
foto: shutterstock