Joia Mare 2026. Ce nu ai voie să faci în această zi sfântă și ce tradiții trebuie respectate
Joia Mare, sărbătorită în 2026 pe 9 aprilie, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor.
Este o zi încărcată de semnificații religioase, dar și de tradiții vechi, păstrate cu sfințenie în multe zone ale țării. Credincioșii se pregătesc atât sufletește, cât și gospodărește pentru marea sărbătoare a Învierii.
Această zi mai este cunoscută și sub denumirile de Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimărița, fiecare reflectând credințe și obiceiuri diferite din cultura populară românească.
Obiceiuri și tradiții în Joia Mare
Unul dintre cele mai importante momente ale zilei este participarea la Denia celor 12 Evanghelii, slujbă care amintește de patimile lui Iisus Hristos. În unele zone, credincioșii aprind 12 lumânări, câte una pentru fiecare Evanghelie, pe care apoi le leagă între ele și le păstrează ca simbol al protecției.
Tot în această zi, oamenii merg la biserică cu pâine, vin, lumânări și vase noi, pe care le lasă acolo până la Paște, ca semn de binecuvântare.
Joia Mare este și ziua în care mulți credincioși aleg să se spovedească, pentru a intra curați sufletește în Sărbătoarea Învierii.
În tradiția populară, fiind asociată cu trădarea lui Iuda, există credința că nu este bine să te săruți cu persoane pe care nu le-ai mai văzut de mult timp, deoarece acest gest ar putea simboliza trădarea.
Tradiții diferite în funcție de regiune
În sudul țării, fetele obișnuiesc să facă 12 noduri unei ațe, fiecare nod fiind legat de o dorință. Ața este pusă sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul.
Tot în această zonă se păstrează obiceiul ca femeile mai în vârstă să spele picioarele copiilor, gest considerat purificator.
În vestul țării, există tradiția ca familiile care pregătesc pâinea pentru Paște să o ducă la biserică în această zi, împreună cu lumânări și vin.
Din Joia Mare până la Paște, se spune că nu se mai trag clopotele bisericilor, acestea fiind înlocuite de sunetul toacei.
Joia Mare și legătura cu cei plecați
În credința populară, Joia Mare este considerată o zi dedicată și sufletelor celor adormiți. Se spune că în noaptea dinaintea acestei zile, mormintele se deschid, iar sufletele se întorc acasă, unde rămân până înainte de Rusalii.
În Oltenia, oamenii aprind focuri în curți sau la morminte, din crengi sau nuiele, simbolizând focul din curtea în care a fost dus Iisus după prindere.
De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană apă sau să se toarne apă pe morminte, ca semn de respect pentru cei plecați.
Există și credința că nu este bine să speli rufe în această zi, deoarece apa murdară ar ajunge la cei morți în locul pomenii.
Semnificația înroșirii ouălor în Joia Mare
Joia Mare este cunoscută în mod special ca ziua în care se vopsesc ouăle. Tradiția spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul și au puteri protectoare.
Cea mai cunoscută legendă spune că Maria Magdalena le-a spus fariseilor că Hristos a înviat, iar aceștia au răspuns că vor crede doar când ouăle din coșul ei se vor înroși. În acel moment, ouăle s-au făcut roșii.
O altă poveste spune că ouăle s-au înroșit de la sângele lui Hristos care a curs peste ele, sub cruce.
Pe lângă ouăle roșii, astăzi se folosesc și alte culori – galben, verde sau albastru – care simbolizează bucuria primăverii. În trecut, ouăle erau colorate natural, cu coji de ceapă sau plante.
În multe zone, gospodinele decorează ouăle cu frunze sau modele tradiționale, transformându-le în adevărate opere de artă.
Foto: Shutterstock
Parteneri editoriali
Videoclipuri cu știri
Citește și
Ultimele articole
Top citite
L-ai pierdut la TV
Episoade noi acum pe VOYO
7 zile înainte de TV • fără reclame • oricând
