Grecia ia măsuri după creșterea numărului de incidente provocate de peștele-iepure, o specie invazivă care s-a extins în Marea Mediterană și care a ajuns să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru autorități și turiști. Până acum au fost raportate 148 de cazuri în care oameni au fost mușcați, iar unele victime au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza rănilor adânci.
Gallery
Pentru limitarea răspândirii speciei, statul elen a început să sprijine financiar pescarii care capturează acești pești, în condițiile în care specialiștii spun că populația lor a crescut semnificativ.
Medicul grec Nikos Koudunis a explicat, potrivit Digi24, că autoritățile au introdus măsuri speciale pentru reducerea numărului de exemplare.
„Autoritățile spun că problema asta a apărut de acum 10 ani în Creta, de 10 ani pescarii din Creta știu de apariția acestor pești”, a declarat Nikos Koudunis.
Potrivit acestuia, pescarii primesc aproximativ 4,3 euro pentru fiecare kilogram de pește-iepure capturat, însă problema este una extinsă.
„Sunt mii de tone de pește care au înconjurat toată Grecia”, a spus medicul.
El a precizat că numărul turiștilor din anumite zone apropiate de Atena ar fi scăzut din cauza informațiilor despre această specie.
„Are probleme mare parte a Greciei”, a mai spus Nikos Koudunis.
VEZI IMAGINILE ÎN GALERIA FOTO DE MAI SUS
Potrivit specialiștilor de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, peștele-iepure este originar din regiunea Indo-Pacifică și a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez.
„Originar din regiunea Indo-Pacifică, acest pește a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez și și-a extins rapid arealul în ultimele decenii. Astăzi, specialiștii îl consideră una dintre cele mai problematice specii invazive din estul Mediteranei, deoarece afectează ecosistemele locale și activitatea pescarilor”, au transmis reprezentanții muzeului.
Denumirea de pește-iepure vine de la cei patru dinți puternici, asemănători unui cioc, care îi permit să spargă cochilii și chiar să deterioreze plasele de pescuit.
„Denumirea populară de „pește-iepure” provine de la cei patru dinți puternici, uniți într-o structură asemănătoare unui cioc, care amintește de incisivii unui iepure. Cu ajutorul acestora poate sparge cochilii, tăia plase de pescuit și provoca răni serioase dacă este manipulat necorespunzător”, au explicat specialiștii.
Deși cazurile de mușcături au atras atenția publică, specialiștii spun că incidentele apar, în general, atunci când oamenii încearcă să atingă sau să captureze exemplarele.
„Deși au fost raportate cazuri de persoane mușcate de acest pește în Grecia și în alte țări mediteraneene, astfel de incidente sunt rare și apar, de regulă, atunci când oamenii încearcă să atingă, să hrănească ori să captureze exemplarele. Specialiștii recomandă să nu fie deranjat și să fie privit de la distanță, la fel ca orice alt animal sălbatic”, au transmis reprezentanții Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Medicul grec a avut un mesaj clar pentru turiștii care aleg Grecia ca destinație de vacanță.
„Turiștii care o să vină din România trebuie să aibă grijă și sub nicio formă așa nu se joace cu ei, să nu-i prindă”, a spus Nikos Koudunis.
O altă problemă semnalată de specialiști este faptul că această specie poate fi periculoasă și dacă este consumată.
„Această specie poate acumula tetrodotoxină, una dintre cele mai puternice toxine naturale cunoscute. Din acest motiv, peștele nu trebuie consumat. Legislația europeană interzice comercializarea speciilor din această familie pentru consum alimentar”, au precizat reprezentanții muzeului.
Cazurile au fost raportate în mai multe zone din Grecia, inclusiv în Creta, Rhodos și în apropiere de Atena. Autoritățile susțin că extinderea speciei are legătură cu schimbările din ecosistemul marin și cu migrația unor specii prin noi rute.
„Pentru turiști, mesajul este simplu: bucurați-vă de mare, observați fauna marină cu respect și evitați să atingeți animale necunoscute. Prezența peștelui-iepure nu trebuie să provoace panică, însă reprezintă un bun prilej de a înțelege cum schimbările climatice, transportul maritim și deschiderea căilor de migrație pot modifica biodiversitatea mărilor și oceanelor”, au mai transmis reprezentanții Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Sursă foto: Facebook, Sakis Lazarides via Shutterstock