A plecat dintr-un oraș de provincie cu visul de a deveni jurnalist, iar astăzi și-a construit o comunitate care o urmărește pentru autenticitate. În interviul acordat rubricii Meet the Influencers, Gabriela Bitiusca vorbește despre începuturile sale în social media, oferta pe care a refuzat-o din principiu, hate-ul cu care se confruntă și lecțiile învățate din viața de creator de conținut.
Cine erai înainte de social media? Ce planuri de carieră aveai? Ai studiat ceva specific înainte de Instagram și TikTok?
Înainte de social media eram o elevă de liceu, dintr-un oraș de provincie, pasionată de fashion, care visa la o carieră în jurnalism.
Bazele parcursului meu în online s-au pus însă odată cu venirea mea în București, când am început Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Pot spune că studiile m-au ajutat enorm: mi-au oferit mai multă încredere în a vorbi în public, m-au învățat să mă exprim mai bine și mi-au oferit o perspectivă clară asupra modului în care funcționează social media.
Cum ai ajuns influencer? Când și cum a luat naștere personajul care ești astăzi în online?
Totul a venit foarte natural atunci când m-am mutat în București, intenția mea nu era să devin influencer. Eram deja blogger și știam că îmi place să scriu , însă visul meu era să lucrez în jurnalism.
În paralel cu facultatea și cu alte side quests prin care încercam să mă întrețin în București, am început să fiu tot mai activă pe social media. Postam pur și simplu despre viața mea: despre hainele pe care le găseam în vintageuri, combinatii de haine pe care le poti face cu hainele pe care le ai, viața de student la cămin, despre experiențele și lucrurile care mă reprezentau.
Eu spun mereu că am fost creator de conținut încă dinainte să existe ideea de „influencer”, pentru că făceam totul din pasiune și din dorința de a crea.
Care a fost primul moment în care ai simțit că ai „reușit” în online?
Primul moment în care am simțit că am reușit a fost atunci când am început să primesc mesaje din partea urmăritorilor în care îmi spuneau că mă admiră și că mă urmăresc pentru ceea ce sunt și fac în online.
Însă, un moment cu adevărat marcant, în sensul cât se poate de pozitiv, a fost acela în care am fost oprită pe stradă de o urmăritoare pentru a face o poză împreună și a-mi împărtăși admirația pentru cât de naturală și ‘relatable’ sunt.
Atunci mi-am dat seama că “am reușit”.
Îți amintești primul ban câștigat din social media? Ce sumă era și ce ai făcut cu ea?
Da, îmi amintesc foarte bine acel moment. A fost unul cu adevărat special, pentru că până atunci făceam totul din pasiune, fără să mă gândesc că poate deveni și o sursă de venit.
Eram încă studentă și încercam să mă întrețin în București, așa că primul venit obținut din social media a însemnat foarte mult pentru mine. Îmi amintesc că l-am investit aproape în totalitate în ceea ce făceam deja: mi-am cumpărat primele haine pe care, la momentul respectiv, le consideram investiții în garderoba mea. Până atunci obișnuiam să cumpăr puține haine si incercam sa fac conținut cu ținute prin mix and match cu ce aveam deja.
Pe lângă haine, am investit și în alte lucruri care mă ajutau să creez conținut de calitate.
Astăzi, fără să intrăm în detalii confidențiale, în ce interval se situează veniturile tale lunare provenite din online?
Contrar așteptărilor, veniturile influencerilor diferă destul de mult de la lună, la lună, pentru că depinde de campaniile și proiectele pe care le am în desfășurare.
Nu sunt un macro-influencer, așa că nu am un volum constant de colaborări în fiecare lună și nici nu mă bazez exclusiv pe această sursă de venit.
Pe lângă activitatea mea de creator de conținut, lucrez și în zona de social media pentru mai diverse business-uri, iar acest lucru îmi oferă stabilitate și un echilibru financiar.
Care este cea mai mare sumă pe care ai refuzat-o pentru o colaborare și de ce ai spus „nu”?
Cea mai mare ofertă pe care am primit-o a fost și unul dintre cele mai surprinzătoare momente din cariera mea. Îmi amintesc că brandul m-a contactat spunandu-mi că pot să cer orice sumă, pentru că ei sunt dispuși să o plătească oricare ar fi ea. Pentru mine a fost un moment incredibil pentru că brandurile nu sunt dispuse în general să plătească “oricât”.
Cu toate astea, am refuzat colaborarea fără să stau pe gânduri. Brandul activa într-o industrie în care eu nu cred și pe care nu mi-aș putea asuma niciodată să o promovez: jocurile de noroc. Dependența de jocurile de noroc este o problemă reală, iar responsabilitatea pe care o ai atunci când ai o comunitate este mult mai importantă decât orice sumă de bani.
Ce nu vede publicul din spatele unui cont cu mii sau milioane de urmăritori?
Cred că oamenii văd doar rezultatul final: un clip frumos de un minut sau o fotografie postată pe Instagram. Ce nu se vede este tot procesul din spate.
În realitate, există multă muncă înainte să apeși butonul de „publicare”: documentare, pregătirea conceptului, scrierea unui script, cumpărăturile necesare pentru filmare, organizarea setup-ului, filmarea propriu-zisă, care uneori poate dura chiar zile, editarea, bineînțeles, toată comunicarea cu brandurile, și bineînțeles toată partea birocratica de a deține o firmă.
Dar cred că partea pe care publicul o vede cel mai puțin este cea emoțională. Atunci când lucrezi pentru tine și construiești propriul brand, investești foarte mult suflet în ceea ce faci. De multe ori ești vulnerabil, împărtășești experiențe personale și îți asumi să fii prezent în fața oamenilor zi de zi.
În același timp, odată cu expunerea, vin și lucrurile mai puțin plăcute: comentarii răutăcioase, hate, mesaje agresive sau chiar situații în care simți că îți este afectată siguranța. Sunt aspecte despre care nu se vorbește, dar care fac parte din această meserie.
Din exterior poate părea un job ușor, însă, în realitate, este unul care presupune muncă, disciplină și un consum emoțional considerabil.
Care este cel mai mare mit despre influenceri pe care ai vrea să-l demontezi?
Un mit, printre altele, este că succesul în online vine peste noapte. De cele mai multe ori, în spatele unei comunități construite frumos sunt ani întregi de consecvență, încercări și greșeli.
Mi-aș dori ca influencerii să fie priviți mai degrabă ca antreprenori ai propriului brand. Dincolo de conținutul pe care îl publicăm, luăm decizii de business, negociem, consilidam relații, gestionăm proiecte, ne ocupăm de partea creativă și, în același timp, încercăm să păstrăm o relație autentică cu oamenii care ne urmăresc.
Cum te afectează hate-ul? Există un comentariu sau un episod care te-a marcat mai mult decât ai lăsat să se vadă?
Da, hate-ul mă poate afecta chiar și acum. Cred că, odată cu timpul, înveți să îl gestionezi mai bine, pentru că ajungi să ai mai multă încredere în tine și în ceea ce construiești, dar asta nu înseamnă că devii invulnerabil.
În cazul meu, nu comentariile despre aspectul fizic sau jignirile sunt cele care mă ating cel mai tare. Mă afectează mai ales acelea încărcate de misoginie și comentariile care desconsideră femeile sau munca lor.
În ultima perioadă am început să vorbesc tot mai des despre feminism și despre subiecte care țin de egalitate și respect, iar asta vine la pachet și cu reacții foarte dure.
Cred că este mult mai trist când cineva încearcă să îți invalideze vocea doar pentru că ești femeie decât atunci când îți critică o fotografie sau o ținută.
Care a fost cea mai mare greșeală profesională pe care ai făcut-o online și ce ai învățat din ea?
Sincer, nu cred că cea mai mare lecție a mea a venit dintr-o greșeală clasică, ci mai degrabă din perioadele în care am ales să nu-mi folosesc vocea.
Mult timp mi-a fost teamă să vorbesc despre subiectele în care credeam cu adevărat sau despre experiențe personale. Îmi spuneam că poate nu interesează pe nimeni, că poate nu este momentul potrivit sau că este mai bine să păstrez anumite lucruri doar pentru mine. Și, fără să-mi dau seama, am început să mă autocenzurez.
Nu mă refer la momentele în care ai nevoie de timp să procesezi o experiență înainte de a vorbi despre ea sau când pur și simplu decizi să nu o faci. Mă refer la situațiile în care alegi, din frică de a fi judecat de ceilalti, să taci. Încet-încet, te îndepărtezi de autenticitatea care i-a făcut pe oameni să te urmărească.
Astăzi încerc să-mi folosesc vocea cu mai mult curaj, chiar și atunci când știu că nu toată lumea va fi de acord cu mine.
Dacă mâine toate platformele sociale ar dispărea, ce ai face și din ce ai trăi?
Mi se pare o întrebare asemănătoare cu a întreba un programator ce ar face dacă, de mâine, nu ar mai exista calculatoare. Este un scenariu ipotetic, dar cred că răspunsul este, de fapt, destul de simplu: oamenii se adaptează.
Dacă toate platformele sociale ar dispărea, cu siguranță mi-aș reorienta cariera. Am studiat Comunicare și Relații Publice, așa că aș putea lucra în jurnalism, marketing, comunicare sau în orice alt domeniu în care mi-aș putea valorifica experiența și studiile.
Sau, cine știe? Poate chiar m-aș reorienta spre psihologie, o altă pasiune de a mea ce nu a fost explorată.
Social media este doar mediul în care lucrez astăzi, nu singurul lucru pe care îl pot face.
Care este visul tău cel mai mare în prezent?
În momentul de față, cel mai mare vis al meu este să fiu fericită. Știu că fericirea înseamnă altceva pentru fiecare dintre noi, dar pentru mine ea se traduce prin echilibru.
Îmi doresc să am liniște și stabilitate emoțională, să mă înconjor de oameni care mă iubesc și pe care îi iubesc, să pot face în continuare ceea ce îmi place și să am libertatea de a-mi construi viața în termenii mei.
Bineînțeles, îmi doresc și stabilitate financiară, nu pentru lux sau opulență, ci pentru liniștea pe care mi-o oferă. Să pot pleca într-o vacanță atunci când simt nevoia, să-mi fac din când în când câte un răsfăț și să nu trăiesc cu grija zilei de mâine.