Succesul documentarului „Cămătarii” a readus în atenția publicului lumea crimei organizate și modul în care au funcționat unele dintre cele mai cunoscute clanuri interlope din România. Dezbaterea a continuat și în platourile de televiziune, iar unul dintre invitații care au atras atenția a fost Marian Sântion, fost procuror și fost șef al Direcției Generale Anticorupție.
Gallery
Invitat la emisiunea „Vorbește Lumea”, acesta a comentat informațiile prezentate în documentar și a oferit o perspectivă bazată pe experiența sa directă în anchetele care au vizat grupările infracționale. Declarațiile sale au stârnit numeroase reacții, mai ales pentru că au abordat aspecte sensibile legate de relația dintre interlopi, instituțiile statului și societate.
În cadrul emisiunii, Marian Sântion a explicat că realitatea din spatele fenomenului este mult mai complexă decât ceea ce poate fi prezentat într-un documentar. Potrivit acestuia, publicul vede doar o parte din ceea ce au descoperit anchetatorii de-a lungul anilor, multe informații rămânând necunoscute din motive legale sau instituționale.
Fostul procuror a susținut că succesul unor grupări infracționale nu poate fi explicat doar prin forță sau intimidare, ci și prin relațiile pe care acestea au reușit să le construiască în jurul lor.
Shurubel: Voiam să vă întreb, din perspectiva dumneavoastră de fost procuror, mai e ceva ce v-a surprins în informațiile prezentate în documentar?
Marian Sântion: Natura umană. Natura umană.
Shurubel: Îmi imaginez că documentarul arată o realitate care îi poate șoca pe mulți telespectatori. Cât de reprezentative sunt cazurile astea pentru situația din România de astăzi?
Marian Sântion: Sunt cu particularitatea că, în momentul în care România a intrat în lumea europeană, din 2007, a început să
Gallery
Mai mult, acesta a declarat că în documentar se prezintă doar o parte a realității: fenomenul crimei organizate este mult mai amplu și mai complicat decât pare la prima vedere.
Marian Sântion a vorbit și despre importanța rolului pe care îl au instituțiile în combaterea criminalității organizate. În opinia sa, influența unor grupări nu poate exista fără anumite vulnerabilități ale sistemului.
Tocmai această perspectivă a generat numeroase discuții în spațiul public, deoarece mută atenția de la acțiunile infractorilor către capacitatea statului de a preveni și combate astfel de fenomene.
Fostul șef al DGA a respins ideea că liderii interlopi ar fi fost personaje imposibil de atins de lege. El a transmis că aceștia nu sunt intangibili și că, în multe situații, au profitat de slăbiciunile sistemului și de vulnerabilitatea victimelor.
De asemenea, acesta a subliniat că nu e cazul ca publicul să cadă în tendința de a transforma personaje din lumea interlopă în repere sociale, considerând că astfel de exemple nu ar trebui asociate cu succesul sau puterea.
Shurubel: Ce rol are presa? Ce rol au documentariile de investigație în expunerea unor astfel de fenomene?
Marian Sântion: Au avut un rol foarte mare, pentru că ne-au ajutat foarte mult. E o vorbă: „Pe unde nu e fum, nu iese nici foc.” Cu cât se amplifică expunerea, cu atât intri, de fapt, în toate mediile.
Pe de altă parte, interesul pe care l-a suscitat acest serial arată că, în continuare, ei sunt acolo sau subiectul acesta al societății este acolo. Pentru că ei reprezintă, nu cămătarii mă refer, ci modalitatea asta de viață, care este o reflexie a modului în care se prezintă corupția la nivel de mentalitate.
Și toată lumea are un sentiment de nedreptate, dar, pe de altă parte, există și riscul ca ei să fie priviți ca un reper în societate. Pentru că toată lumea are o problemă cu autoritatea.
Și au ajuns niște tâlhari, să zic așa, niște bandiți, niște violatori și cu problemele pe care le-au mai făcut să constituie un reper.
Shurubel: Ce se întâmplă? Noi, cei care nu știm, nu cunoaștem, ne uităm la un astfel de documentar și impresia noastră este că aceste clanuri sunt intangibile. Ce puteți să le spuneți celor de acasă, din experiența dumneavoastră profesională, referitor la problema asta?
Marian Sântion: Nu sunt intangibile, pentru că și ei sunt oameni, iar ce au făcut au făcut tot cu reprezentanți ai instituțiilor statului sau sub oblăduirea lor.
Și acum aș vrea să le spun o chestiune. (...)
Dacă erau bărbați adevărați, trebuiau să ducă... nu că instig eu. De ce nu s-au dus să fure de la Isărescu? Sau de la Adrian Năstase, când era, în anii 2004, tăticul României? Sau de la Ion Iliescu? Nu.
Adică nu te duci tu să furi de la oameni lipsiți de apărare și să arăți că ești mare ciumec al României. Și au făcut-o după aceea cu sprijinul celor de la Interne.
De ce nu i-au tâlhărit pe cei de la Interne? De ce nu s-au dus, de exemplu, la Țiriac să fure?
Shurubel: Întrebări la care eu, în 2004, nu aveam cum să răspund, pentru că aveam 14 ani.
Marian Sântion: Arată modalitatea în care se prezintă ei la nivel de mentalitate.
Deci au fost mari și tari cât s-au bătut cu oameni lipsiți de orice formă de apărare. Dar când se pune problema să meargă la cei care sunt pe calapodul lor, ei se dau zmei în raport cu cei mici.
VEZI VIDEO ATAȘAT
FOTO: PROTV