Marius Sava, despre sforăit și despre căpușe! Ce trebuie să facem pentru a evita problemele în ambele cazuri

Cristina Mazilu

Publicat 7. 5. 2025

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Ce legatura este intre capuse si sforait? Niciuna, doar că La Măruță au fost abordate ambele subiecte cu Dr. Marius Sava!

Sforăitul

Sforăitul este primul semn ca se intampla ceva cu somnul nostru, calitatea vieții fiind alterată. Aceasta afectiune afectează aproximativ 40% dintre bărbați și 24% dintre femei, dar mai grav este ca foarte mulți dintre aceștia pot suferi de apnee in somn, adică de oprirea respiratiei in timpul somnului. 

Sforăitul este sunetul produs atunci când aerul trece prin căile respiratorii îngustate în timpul somnului, determinând vibrația țesuturilor moi din gât, cum ar fi palatul moale și uvula. 

Sforăitul poate fi cauzat de mai mulți factori, printre care:

Anatomia căilor respiratorii: Amigdale mărite, uvula alungită sau un palat moale gros pot îngusta căile respiratorii.

Excesul de greutate

Consumul de alcool și sedativ

Congestia nazală

Poziția de somn: Dormitul pe spate poate favoriza sforăitul, deoarece limba poate cădea înapoi și obstrucționa căile respiratorii.

Anumiți factori pot crește probabilitatea de a sforăi:

• Sexul: Bărbații sunt mai predispuși la sforăit decât femeile.

• Vârsta: Sforăitul este mai frecvent pe măsură ce înaintăm în vârstă

• Istoricul familial: Predispoziția genetică poate juca un rol.

• Fumatul: Irită și inflamează căile respiratorii, contribuind la sforăit.

Când să consulți un medic

Este recomandat să consulți un specialist dacă sforăitul este însoțit de

• Pauze în respirație în timpul somnului

• Somnolență excesivă în timpul zilei

• Dificultăți de concentrare

• Dureri de cap matinale

• Gât uscat sau dureros la trezire

Aceste simptome pot indica prezența apneei obstructive în somn, o afecțiune serioasă care necesită tratament medical.

Opțiuni de tratament

Modificări ale stilului de viață

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce sau elimina sforăitul:

• Pierderea în greutate: Reducerea greutății corporale poate diminua presiunea asupra căilor respiratorii.

• Evitarea alcoolului și sedativelor: Reducerea consumului înainte de culcare poate preveni relaxarea excesivă a mușchilor gâtului.

• Schimbarea poziției de somn: Dormitul pe o parte poate preveni obstrucția căilor respiratorii.

• Tratarea congestiei nazale: Utilizarea decongestionantelor sau a spray-urilor nazale poate ajuta.

Căpușele

Căpușele sunt paraziți externi de dimensiuni mici, înrudite cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele mamiferelor, păsărilor și, uneori, al reptilelor sau amfibienilor.

În ultimii ani, numărul cazurilor de mușcături de căpușe și al bolilor transmise de acestea a crescut semnificativ, în special în lunile calde, când oamenii petrec mai mult timp în natură.

Riscurile asociate mușcăturii de căpușă

Deși nu toate căpușele sunt purtătoare de boli, unele dintre ele pot transmite agenți patogeni periculoși, cum ar fi:

• Boala Lyme, cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi – simptomele includ eritem migrator (o roșeață circulară în jurul mușcăturii), febră, dureri de cap, oboseală și, în lipsa tratamentului, poate duce la complicații neurologice și articulare.

• Encefalita de căpușă – o infecție virală care poate afecta sistemul nervos central.

• Babesioza, anaplasmoza și alte boli mai rare, dar potențial severe.

Cum prevenim mușcăturile de căpușă?

Pentru a reduce riscul de mușcătură, se recomandă:

• Îmbrăcăminte adecvată: pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi, culori deschise (pentru a detecta mai ușor căpușele).

• Folosirea repelentelor: produse care conțin DEET, permetrin sau alte substanțe repelente aplicate pe piele sau haine.

• Verificarea corpului după întoarcerea din natură, în special în zonele calde și umede (axile, zona inghinală, scalp).

• Duș imediat după o excursie în natură.

• Îngrijirea corespunzătoare a animalelor de companie, cu tratamente antiparazitare regulate.

Ce facem dacă suntem mușcați?

Dacă găsești o căpușă atașată de piele:

1. Îndepărteaz-o cât mai repede cu o pensetă fină, apucând cât mai aproape de piele și trăgând drept, fără răsucire.

2. Dezinfectează zona cu alcool sanitar sau alt antiseptic.

3. Notează data mușcăturii și monitorizează zona timp de câteva săptămâni.

4. Consultă un medic, mai ales dacă apar simptome precum roșeață persistentă, febră, dureri musculare sau oboseală.

Căpușele pot părea inofensive, dar mușcăturile lor pot avea consecințe serioase. Prin măsuri simple de prevenție și prin vigilență, putem reduce considerabil riscurile și ne putem bucura în siguranță de timpul petrecut în aer liber.

Marius Sava, prezent La Măruță,  este medic generalist cu specializare în pneumologie și supraspecializare în somnologie, în explorări funcționale respiratorii și imagistică medicală.

FOTO: PRO TV