România se află sub influența ciclonului Barbara, un sistem atmosferic intens care a provocat deja pagube în Grecia și Bulgaria.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Da. Din păcate, acest ciclon poate determina — de fapt, cu siguranță va determina — cantități mari de apă. Estimăm că cele mai mari cantități vor fi în județele pentru care am emis cod roșu: Constanța, Ialomița, Călărași, București, Ilfov, Giurgiu. Aici, cantitățile de apă pot ajunge la 80–100 l/mp, izolat 120–140 l/mp, în intervalul aproximativ astă-seară, ora 21:00, până mâine, ora 15:00. Deci, codul roșu ține cam 18 ore. Acest ciclon aduce aceste cantități mari de apă.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Nu doar aici vor fi ploi importante: avem cod portocaliu în toată Muntenia, în centrul și sudul Moldovei, precum și în întreaga Dobroge. Toți cei avertizați cu cod portocaliu și roșu trebuie să aibă în vedere că volumele de apă sunt mari, într-un interval destul de scurt.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Și să nu uităm că am mai avut un ciclon acum câteva zile, care a îmbibat solul cu multă apă. Cel puțin în Dobrogea au fost inundații serioase. Tot ce vine acum cade peste un sol deja umed; infiltrarea va fi redusă, deci vor exista zone cu inundații. Colegii noștri de la hidrologie au emis pentru Dobrogea cod roșu pe câteva râuri, iar prin Muntenia și Moldova — cod portocaliu; și dumnealor sunt pregătiți, în completarea codurilor pe care le-am emis.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Da, este același ciclon. Are o viață lungă. S-a generat în bazinul Mării Mediterane, a început să se dezvolte în Marea Adriatică, a avut o traiectorie transbalcanică, iar acum centrul lui înaintează spre sud-vestul Mării Negre. Dinspre sud-vestul Mării Negre va urma o traiectorie nordică, spre partea de nord–nord-vest. Pe măsură ce înaintează de-a lungul litoralului bulgăresc și al litoralului nostru, se reactivează: preia o cantitate mare de vapori de apă din Marea Neagră, pe care îi transpune în ploi exact în zonele avertizate — Dobrogea, Muntenia, Moldova. E o situație clasică.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: La noi, în România, cel mai mult plouă când avem cicloni de origine mediteraneană, și cu atât mai mult când aceștia rămân „în viață” până în zona Mării Negre, unde se reactivează. Ei aduc masă de aer dinspre sud-vest și se îmbogățesc cu vapori de apă și din Marea Neagră; toată acea apă e transportată de nori peste țara noastră.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: În plus, vor fi și intensificări ale vântului. Ce se întâmplă: la vest și la nord de țară e o zonă de presiune ridicată (un „munte” de presiune). Ciclonul, foarte activ, e adus de circulația la scară mare către Marea Neagră și „împinge” anticiclonul. Anticiclonul nu cedează ușor; pe măsură ce contactul dintre ciclon și anticiclon crește (gradient de presiune mai mare), vântul se intensifică.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: De aceea, avem coduri și de vânt, nu doar de ploaie. La început, pentru Galați, Vrancea, apoi Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași — zone din estul Munteniei și sudul Moldovei. Apoi, intensificări ale vântului, grosier vorbind, pe tot sud-estul țării, pe măsură ce ciclonul intră în mare, se intensifică și urcă spre nordul litoralului nostru.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Am văzut imagini — poate nu la fel, dar deloc plăcute — și în Dobrogea: mașini luate de apă, zilele trecute. Trebuie să avem grijă, mai ales în zonele cunoscute că se inundă în astfel de situații. Să fim conștienți din timp că se poate întâmpla ceva deosebit.
De exemplu, în zonele cu cod roșu: dacă locuim într-un bloc cu parcare subterană și cad 100 l/mp, nu e exclus ca parcarea să se inunde. Să nu fugim repede cu mașina din subteran: s-ar putea să nu mai putem ieși, nici noi, nici mașina.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: E bine, în astfel de situații, să fim foarte atenți la mesajele ISU și să stăm un pic în casă, cuminți, până trece episodul. Simțul autoconservării e important: noi venim cu codurile, dar dacă „știm noi mai bine” și ne avântăm, e posibil să apară dezastre. Au fost și decese în astfel de situații.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Da, „Barbara”. Sunt două centre importante care fac asta (dau nume n.a) . Pe de o parte, Institutul Meteorologic German (Berlin). Ei denumesc toți ciclonii — au chiar un fel de program „Adoptă un ciclon”. E mai ușor de reținut și e și puțin business: poți „cumpăra” un nume pentru un ciclon — dai o sumă de bani, spui cum vrei să se numească, se face o listă, iar când îi vine rândul, ciclonul primește acel nume.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Mai există o autoritate: EUMETNET — rețeaua serviciilor meteorologice din Europa (la care aderă și România). Ei dau nume doar ciclonilor cu potențial sever. Dacă cei din Berlin denumesc toți ciclonii (au liste suficiente și e și contra cost), oficial și important pentru episoade severe e numele dat de EUMETNET — cum este și în acest caz, Barbara. Uneori numele coincid, alteori nu.În acest caz, pentru că e atât de intens, numele e de la EUMETNET; a fost preluat apoi și în alte liste. De exemplu, Amy, de acum câteva zile, care a dat vânt puternic în nord-vestul continentului (arhipelagul britanic, Suedia, Norvegia), a avut două nume în circulație; „Amy” a fost cel mai folosit. (...) Dacă nu mă înșel, în anii pari se folosesc nume de femei pentru cicloni, în anii impari — nume de bărbați; la anticicloni e invers. Ca să nu existe discuții privind discriminarea și analogiile „ciclon–femeie” / „anticiclon–bărbat”. Important pentru noi: dacă plouă, de cele mai multe ori e din cauza unui ciclon (presiune scăzută). Dacă e vreme stabilă — ceață de toamnă/iarnă etc. — de cele mai multe ori e legată de anticicloni (situații stabile). Diferența o face intensitatea; acum avem un ciclon foarte intens.
Meda Andrei, de la Administrația Națională de Meteorologie: Aș sublinia un lucru: prognoza nu e perfectă nicăieri în lume. Pot spune cu mândrie că și centrul nostru meteorologic e la nivel internațional, dar perfecțiune nu există. De multe ori spun că atmosfera e ca creierul uman: imprevizibilă. Poate apărea ceva care să modifice situația.
Totuși, de cele mai multe ori, când emitem coduri pentru anumite județe, se întâmplă; doar că nu în fiecare localitate la aceeași intensitate. Să nu uităm de București: tuturor ni s-a întâmplat să mergem din Drumul Taberei până în Băneasa — într-o zonă e soare, în alta ploaie torențială. Unii spun „au avut dreptate meteorologii”, alții „iar au zis că plouă și n-a plouat”.
Per total, situația se încadrează în ce anunțăm. Și, chiar dacă prin absurd nu s-ar potrivi perfect, nu e mai bine să prevenim decât să reparăm?
