Emisiuni
La Măruță
Cine este tânărul care prezenta știri la radio și a fost aproape să fie dat afară după prima zi - iar azi e una dintre cele mai iubite voci din România și o mare vedetă

Cine este tânărul care prezenta știri la radio și a fost aproape să fie dat afară după prima zi - iar azi e una dintre cele mai iubite voci din România și o mare vedetă

Citeste mai mult despre: Răzvan Exarhu,

Publicat 5. 11. 2025

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Trăiri și momente-cheie au fost dezvăluite de Răzvan Exarhu într-un interviu special pentru rubrica „10 minute cu Sabin" de La Măruță, unde a vorbit sincer despre începuturile sale, despre radio, despre perioadele dificile din viață și despre felul în care a reușit să-și transforme experiențele într-o carieră care inspiră.

De la Brăila la București: începuturile

Puțini știu că înainte să devină una dintre cele mai cunoscute voci ale radioului din România, Răzvan Exarhu a avut un început deloc spectaculos. Născut la Brăila, el a trăit experiențe diverse înainte de a-și descoperi adevărata vocație. A lucrat o perioadă scurtă la combinatul de celuloză și hârtie din orașul natal, loc din care a plecat chiar pe 1 decembrie 1989, în ziua în care Nicolae Ceaușescu a venit în vizită.

Acea experiență l-a convins că nu-și dorește o viață legată de muncă fizică și discipline industriale. În paralel, visul de a deveni actor s-a stins repede, după ce nu a fost primit la teatrul de păpuși unde voia să lucreze ca tatăl său. Astfel, în locul scenei, a descoperit microfonul. Radioul a apărut în viața lui într-un moment în care nu mai știa ce drum să urmeze, dar curiozitatea și umorul i-au oferit o direcție clară.

Primul buletin de știri și o gafă care i-ar fi putut încheia cariera

Primul contact cu radioul a venit în 1993, când tânărul brăilean a început să prezinte știri. Emoția debutului a fost uriașă, iar greșelile nu au întârziat să apară. În primul buletin, a confundat funcția unui important politician al vremii, o gafă care i-ar fi putut aduce concedierea imediată. În loc să fie o piedică, episodul a devenit însă începutul unui drum lung în care umorul și autoironia au devenit semne distinctive.

Sabin: Ce ai făcut prima dată la radio?

Răzvan Exarhu: Am prezentat știri. (...)Și era să fiu dat afară după primul buletin.

Sabin: De ce?

Răzvan Exarhu: Pentru că i-am pocit funcția lui Adrian Năstase. El a mulțumit, de altfel - a spus că sunt un tip cu viziune. În loc de „ministru de externe”, cum era atunci, eu am spus că e „prim-ministru”. Și a zis: „Băiatul ăsta vede în viitor”. S-a adeverit! Dar chiar urma să fiu dat afară, pentru că făcusem o gafă.

Sabin: Și ce te-a salvat?

Răzvan Exarhu: Cred că un șpriț. Adică oamenii devin mai indulgenți. Dar nu înseamnă că după aia am avut un tratament preferențial. Eram dat afară de cel puțin patru ori pe săptămână. Dar era o epocă foarte inflamată: oamenii ieșeau în stradă, aveai Piața Universității, minerii… În fine. Adică aveai pentru ce să lupți, aveam idealuri, Convenția Democrată - erau momente importante. Invariabil, și oamenii de radio aveau sentimentul că sunt acolo ca să participe la povestea asta. Implicarea ta, ca membru al societății, era una mai apăsătoare. Sigur, plus glumele proaste care se făceau pe lângă, pentru că erai regele țării: dacă erai la radio, erai cel mai cool om cu putință.

Deși era „dat afară” în glumă de mai multe ori pe săptămână, Răzvan Exarhu și-a construit rapid o reputație de om de radio talentat, creativ și mereu atent la pulsul social. A prins anii tulburi de după Revoluție, perioada manifestațiilor și a schimbărilor politice majore, când radioul era o tribună liberă și pasionantă.

Unul dintre momentele definitorii ale începutului său a fost invenția unui personaj imaginar: un mistreț care apărea periodic în știrile de dimineață. Povestea a pornit din lipsă de subiecte, dar a devenit un fenomen în sine. Ascultătorii, mai ales copiii, au început să trimită mesaje, să „raporteze” unde ar fi fost văzut animalul, iar unii chiar au spus că l-au întâlnit. În jurul acestei glume, s-a născut o poveste colectivă care a arătat cât de mare poate fi puterea imaginației la radio.

Această abilitate de a transforma banalul în amuzament și de a lega comunități în jurul unei povești simple a fost unul dintre motivele pentru care Exarhu a devenit, în timp, o voce emblematică.

O generație de radio și o epocă în care fiecare glumă conta

Anii ’90 au fost o perioadă intensă pentru mass-media românească. Radioul era un fenomen în expansiune, iar prezentatorii deveneau figuri publice influente. Exarhu a trăit această perioadă cu intensitate, într-un context politic și social agitat, marcat de proteste, mineriade și libertatea proaspăt redobândită a cuvântului.

Popularitatea sa a venit la pachet cu riscuri. De mai multe ori, glumele făcute la adresa liderilor politici au stârnit reacții și sancțiuni. A fost scos de pe post și chiar interzis să vorbească la microfon pentru luni întregi, timp în care a continuat să lucreze noaptea, realizând o emisiune de jazz.

VEZI VIDEO ATAȘAT

Pauza de la radio și anii în care a redescoperit sensul prin gătit

După ani de succes, a venit și o perioadă de retragere. Radioul nu-i mai oferea inspirația de altădată, iar mediul din jur părea tot mai puțin potrivit. În acea etapă, Răzvan Exarhu a descoperit o altă pasiune - gătitul. Nu a urmat școli de specialitate, dar talentul natural și dorința de a crea i-au permis să se reinventeze. A lucrat efectiv în bucătării, timp de aproape trei ani, învățând regulile meseriei și găsind în acest spațiu un nou tip de libertate.

Pentru el, gătitul nu a fost doar o meserie, ci și o formă de terapie. Într-o perioadă în care se confrunta cu stări apăsătoare și cu pierderi personale, rutina din bucătărie l-a ajutat să rămână ancorat. A fost un exercițiu de disciplină, dar și o cale de a regăsi bucuria lucrurilor simple.

VEZI VIDEO ATAȘAT

Lupta cu stările apăsătoare și puterea de a merge mai departe

Ani la rând, Răzvan Exarhu s-a confruntat cu perioade grele din punct de vedere emoțional. În timp ce își îngrijea părinții bolnavi și încerca să-și mențină activitatea profesională, a traversat o stare de oboseală și lipsă de sens care s-a întins pe mai bine de un deceniu. În cele din urmă, a apelat la terapie, un pas care l-a ajutat să înțeleagă și să depășească acele momente.

Răzvan Exarhu: Priveam în gol. E un sentiment foarte apăsător și cred că e un moment bun să vorbești despre asta, pentru că te simți defect, nu prea ai cum să te smulgi. Dar să știi că a avea ceva de făcut la o anumită oră, timp de câteva ore, poate ajuta din când în când. (...) Dar mă gândeam că e imposibil să-mi rezolv starea asta - pe care, evident, de obicei cauți să o rezolvi cu substanțe. Asta ar fi prima tendință. Dar în bucătărie, fiind, transpiri repede o sticlă de vin. Adică nu e o problemă.

Chiar și în acele clipe dificile, nu și-a pierdut umorul. A continuat să glumească, să caute ironia din spatele tragediilor mărunte ale vieții, să transforme durerea în zâmbet.