Durerea de cap nu e mereu „doar o durere de cap”. Poate fi stres, poate fi postură, poate fi oboseală - dar uneori este migrenă, o boală neurologică serioasă, care îți dă viața peste cap și te scoate din funcțiune zile întregi.
Invitat la „La Măruță”, medicul Marius Sava a explicat, pe înțelesul tuturor, cum diferențiezi o simplă durere de cap de migrenă, ce o declanșează, când devine periculoasă și ce poți face chiar tu, acasă, ca să o previi.
VEZI VIDEO ATAȘAT
Migrena, în cifre: miliarde de oameni afectați
La nivel global, aproximativ 1 din 7 persoane suferă de migrenă, adică peste un miliard de oameni. În România, se estimează că între 1,5 și 2 milioane de persoane au migrenă.
Migrena nu este un simptom, ci o boală neurologică de sine stătătoare. Durerea simplă de cap este un simptom. Migrena, în schimb, are un mecanism complex în interiorul creierului și poate fi invalidantă: nu mai poți lucra de multe ori, nu te mai poți concentra, nu mai suporți lumina sau zgomotul.
Marius Sava: Migrena, pe de altă parte, este o boală neurologică de sine stătătoare. Este o boală. Nu este durerea de cap simplă. Iar mecanismul este unul complex și este în interiorul organismului nostru. Adică este un creier care este hiperexcitabil. Se eliberează o substanță care se numește CGRP, care este ceva ce are legătură cu calcitonina, o reglare a calcitoninei. Este o durere pulsatilă care este agravată de efort și lumină. Tipic, această durere este pe o singură parte. De ce? O să vă explic mai târziu. Este vorba despre un nerv care pleacă dinspre ureche, se duce pe jumătate din față și, în felul acesta, de obicei - nu de fiecare dată, dar de obicei - durerea este pe o singură parte. Este cu greață, fotofobie, fonofobie. Nu-ți mai simți mirosul cum trebuie.
Deci, durerea din migrenă este o durere invalidantă pentru om și sunt foarte multe femei care nu pot lucra din cauza migrenei. Pentru că afectează funcționalitatea, adică pur și simplu nu mai poți să lucrezi din cauza durerii care este foarte severă. Necesită tratament, iar tratamentul aici este specific și nu poți să-l iei tu acasă. Trebuie un neurolog să-l conducă. Nu poți tu: „Mai iau și eu un tratament antiinflamator împotriva durerii și gata.” Nu. Trebuie un tratament neurologic, pentru că în momentul de față există un tratament specific, un anticorp monoclonal, o injecție care se face și care poate să diminueze durerea din migrenă și, câteodată, chiar să scapi de ea. Și sunt niște declanșatori: lipsa somnului, stresul, hormonii, anumite alimente și stimuli luminoși. O să vorbim de alimente. De exemplu, vinul poate să declanșeze criza de migrenă. Și vorbim despre migrenă pură.
Durerea banală de cap vs. migrenă: care e diferența?
Ce este cefaleea „obișnuită”
Durerea de cap banală (cefaleea) apare frecvent și poate fi cauzată de:
oboseală, stres, stat mult la ecrane
sinuzită
febră, răceală
tensiune musculară (stai încordat, cu umerii ridicați, capul în jos)
Cea mai frecventă este cefaleea de tensiune - pacientul simte ca o „bandă” strânsă în jurul capului. Caracteristici:
durere ușoară spre moderată
nu ai greață
suporți lumina
răspunde bine la analgezice simple (paracetamol, ibuprofen etc.)
Ce este migrena
Migrena, spune dr. Sava, este o boală neurologică ce implică:
un creier hiperexcitabil
eliberarea unei molecule-cheie (CGRP)
dilatarea vaselor din interiorul creierului
o procesare exagerată a durerii
Cum se simte migrena:
durere pulsatilă, de regulă pe o singură parte a capului
se agravează la efort și la lumină
este însoțită frecvent de:
fotofobie (nu suporți lumina)
greață și/sau vărsături
fonofobie (nu suporți zgomotul)
uneori tulburări de miros
Cum știi că ai migrenă: criterii clare
Dr. Marius Sava a explicat foarte clar cum se pune suspiciunea de migrenă, dincolo de „mi-a fost foarte rău”:
Ca să te gândești la migrenă, trebuie să fi avut:
cel puțin 5 crize de durere de cap
fiecare criză a ținut între 4 și 72 de ore
durerea are cel puțin două dintre aceste caracteristici:
este unilaterală (pe o singură parte a capului)
este pulsatilă
are intensitate medie sau severă
se agravează la efort
Pe lângă acestea, apar frecvent:
greață și/sau vărsături
intoleranță la lumină și zgomot
Medicul neurolog va exclude alte cauze prin investigații (RMN, CT etc.) și va confirma diagnosticul.
Migrena cu aură: când devine și mai serioasă
Există și migrena cu aură, „ceva rău de tot”, cum spune medicul, pentru că sunt afectați centri importanți din creier.
Simptome posibile în aură:
tulburări de vedere:
lumini foarte puternice
zone întunecate
deformarea obiectelor
amorțeli la mână, picior, față
uneori, tulburări de limbaj - persoana nu mai poate vorbi corect
În astfel de situații este esențial consultul la neurolog, pentru a exclude și alte probleme grave (de exemplu, accident vascular).
De ce femeile fac migrene de 4 ori mai des decât bărbații
Migrena lovește mult mai des femeile: raport 4 la 1 față de bărbați.
Cauza principală: estrogenii și jocul hormonal.
episoadele de migrenă pot fi legate de:
menstruație
perioada de dinainte de menopauză
fluctuații hormonale marcate
Vestea ceva mai bună este că, după 50 de ani, odată cu instalarea menopauzei și dispariția acestor fluctuații majore, migrena se poate ameliora.
Ce declanșează migrena: de la stres și lipsa somnului, la vin roșu și ciocolată
Pentru a preveni migrena, trebuie să înțelegi ce o pornește. Dr. Sava a trecut în revistă principalii factori declanșatori:
Factori de stil de viață
Stresul – crește cortizolul, crește excitabilitatea neuronală și facilitează activarea nervului trigemen (nervul responsabil de durere în migrenă). - Uneori, psihoterapia poate ajuta, pentru că tratează cauza, nu doar efectul.
Lipsa somnului sau somnul în exces
prea puțin somn - ești iritabil, creierul reacționează excesiv
prea mult somn - se dereglează ritmul circadian
Foamea și săritul peste mese
scade glicemia - se activează nuclee din hipotalamus - poate porni o criză - Persoanele cu migrenă trebuie să mănânce regulat, fără „vârfuri” mari de zahăr urmate de căderi bruște.
Deshidratarea
când nu bem apă, vasele din creier se dilată reflex, iar creierul devine mai sensibil la durere.
Factori de mediu și alimentari
Zgomotele și mirosurile puternice - cresc excitabilitatea creierului
Alcoolul, mai ales vinul roșu - este vasodilatator și poate declanșa criza prin eliberarea unor substanțe numite amine biogene
Ciocolata, brânzeturile, glutamatul (potențiator de aromă) - sunt substanțe vasoactive, care cresc eliberarea moleculei implicate în durerea migrenoasă
Schimbările bruște de vreme și variațiile de temperatură
Efortul intens - crește presiunea intracraniană
Cafeaua:
cofeina în exces poate declanșa migrenă
dar și sevrajul de cofeină (dacă renunți brusc după ce beam mult)
Ce poți face acasă ca să previi migrena
Doctorul Marius Sava a insistat: nu totul ține de pastile. O mare parte din prevenție se face prin stil de viață.
Recomandările lui:
Somn regulat și de calitate
Hidratare constantă - lichide pe tot parcursul zilei
Mese regulate, fără pauze foarte lungi și fără „explozie” de dulciuri
Evitarea factorilor declanșatori cunoscuți:
lumina puternică
zgomotul intens
certurile și stresul maxim
alcoolul, mai ales vinul roșu, în cazul celor predispuși
Foarte important: tratamentul trebuie luat cât mai la începutul crizei, nu „după ce nu mai poți de durere”.
Când trebuie să mergi la neurolog
„La migrenă trebuie neapărat să ajungi la medicul neurolog”, spune clar dr. Sava.
De ce?
pentru că există tratament specific (inclusiv anticorpi monoclonali, injectabili)
pentru că trebuie excluse alte cauze grave de durere de cap
pentru că migrena netratată corect îți poate afecta masiv calitatea vieții
Tratamentul modern pentru migrenă este țintit, nu „pentru orice durere”. Unele terapii sunt foarte scumpe, dar sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, a subliniat medicul în emisiune.
În emisiune a fost recomandat site-ul recunoastemigrena.ro, creat de o asociație de medici. Acolo există un chestionar prin care poți evalua dacă suferi de migrenă sau e vorba de alt tip de durere de cap (de exemplu, sinuzită).
Dr. Sava recomandă și un instrument extrem de simplu, dar foarte eficient: jurnalul de migrenă.
Ce notezi în el:
când a apărut durerea
cât a durat
ce ai mâncat / băut înainte
cât ai dormit
ce ai făcut în ziua respectivă (stres, efort, schimbări de vreme)
Cu acest jurnal în față, neurologului îi este mult mai ușor să pună diagnosticul și să aleagă tratamentul potrivit.
Durerea de cap „banală”: când e de la postură, coloană sau ochi
Nu toate durerile de cap sunt migrene. Dr. Marius Sava a explicat și cele mai frecvente cauze de cefalee banală:
Inflamația - de exemplu, rinosinuzita (sinuzită frontală)
Hipoperfuzia - lipsa de flux sanguin, cum se întâmplă în accidentul vascular ischemic (urgență medicală!)
Hipertensiunea arterială - durere tipică în spatele capului, pulsatilă
Suprasolicitarea oculară, mai ales la copii: dacă un copil se plânge de dureri de cap și lipsă de concentrare, trebuie dus la oftalmolog
Postura și coloana - marii „dușmani tăcuți”
Cefaleea de tensiune și durerile venite de la coloană sunt extrem de frecvente:
statul cocoșat, cu capul în jos și umerii ridicați
contractura mușchilor gâtului
problemele de coloană cervicală sau lombară
bruxismul (scrâșnitul dinților) – se tratează cu gutieră
Exerciții simple pe care le poți face acasă pentru durerea de cap de tensiune
Dr. Marius Sava le-a arătat telespectatorilor câteva metode foarte simple de auto-masaj și exerciții pentru relaxarea musculaturii gâtului și a spatelui.
1. Două mingi de tenis într-o șosetă
pui două mingi de tenis într-o șosetă și le legi strâns
te întinzi pe podea și așezi „dispozitivul” la baza craniului, sub ceafă
te miști ușor cu capul stânga-dreapta, sus-jos, 5–10 minute
Acest exercițiu relaxează musculatura suboccipitală, extrem de implicată în cefaleea de tensiune.
Se poate face și cu o singură minge de tenis, dar este mai dureros.
2. Exerciții cu un băț (de la mătură)
Cu un băț simplu, poți lucra musculatura de lângă coloană și umeri:
pui bățul în spate, îl prinzi cu ambele mâini și îl miști în față-în spate
duci bățul în jos, cu mâinile întinse, și tragi cât poți de mult în spate
ridici bățul deasupra capului, cu brațele întinse
Bonus:
așezi bățul astfel încât să atingă capul, partea dintre omoplați și zona fesieră
te apleci în față, cu picioarele drepte - se întind mușchii gambei și ai coloanei
Aceste exerciții simple, făcute zilnic, pot reduce frecvența durerilor de cap de tensiune și îmbunătăți mobilitatea coloanei, esențială pentru o viață activă la orice vârstă.
VEZI VIDEO ATAȘAT
Marius Sava este medic generalist cu specializare în pneumologie și supraspecializare în somnologie, în explorări funcționale respiratorii și imagistică medicală.
