Tot mai multe persoane se confruntă în prezent cu disconfort digestiv după consumul unor alimente aparent obișnuite. În spatele acestor reacții se pot ascunde intoleranțe alimentare, afecțiuni tot mai frecvente, dar adesea confundate cu alergiile.
Intoleranțele alimentare reprezintă reacții adverse ale organismului care apar atunci când un aliment nu poate fi digerat sau metabolizat corect. Ele nu implică un mecanism imunologic, așa cum se întâmplă în alergii, ci sunt legate de deficiențe enzimatice sau de afectarea mucoasei intestinale.La Vorbește lumea, medicul explică ce e nevoie să știi ca să stabiliești dacă ai nevoie de un consult mai amănunșit.
DR. ELENA CIUPERCĂ
MEDIC PRIMAR GASTROENTEROLOG
Intoleranțele sunt reacții adverse care apar atunci când consumăm un anumit aliment din cauza că există probleme cu digestia sau metabolizarea alimentului respectiv. Atunci când apar simptome de tipul durerilor abdominale, scaunelor diareice, gaze, distensie abdominală și mai ales dacă reușim să le asociem cu consumul unui anumit aliment.În mod normal, sistemul digestiv descompune alimentele în substanțe mai simple, care pot fi absorbite ușor. Când lipsește o enzimă sau aceasta are o activitate redusă, apar dificultăți în digestie, iar organismul reacționează prin diferite simptome.
Semnele care ar trebui să ridice un semnal de alarmă sunt durerile abdominale, balonarea, gaze excesive, scaune diareice sau o senzație de disconfort general după consumul anumitor alimente. Dacă aceste manifestări se repetă în mod constant și pot fi asociate clar cu un anumit aliment, este posibil să fie vorba despre o intoleranță.
Cauzele pot fi genetice, așa cum se întâmplă în intoleranța primară la lactoză, unde activitatea enzimei lactază este scăzută încă de la naștere. Alteori, intoleranța este dobândită, fiind legată de boli care afectează intestinul subțire, acolo unde sunt prezente numeroase enzime digestive. În aceste cazuri, intoleranța poate fi reversibilă, odată ce leziunile intestinale se vindecă.
Intoleranța la lactoză - apare atunci când organismul nu produce suficientă lactază, enzima care descompune lactoza din produsele lactate. Persoanele afectate pot consuma cantități mici de lactate, de obicei până la 10 grame de lactoză pe zi, fără simptome semnificative.
Intoleranța la gluten - include mai multe forme, însă cea cu impact clinic real este boala celiacă. Aceasta se manifestă prin reacții autoimune care afectează intestinul subțire, declanșate de glutenul din grâu, orz și secară.
Diagnosticul diferă în funcție de tipul de intoleranță. În intoleranța la lactoză, se pot face teste genetice sau teste de respirație care măsoară nivelul de hidrogen după consumul de lactoză. Pentru boala celiacă, se determină anticorpii specifici în sânge, iar diagnosticul final se confirmă prin biopsie intestinală efectuată în timpul unei endoscopii.
Tratamentul constă, în principal, în adoptarea unei diete personalizate. În boala celiacă, singura soluție este eliminarea completă a glutenului din alimentație.
În intoleranța la lactoză, este permis consumul limitat de lactate, iar suplimentele de lactază pot ajuta la digestia lactozei atunci când nu se pot evita complet produsele lactate. De asemenea, este important ca persoanele afectate să se asigure că primesc un aport adecvat de calciu și vitamina D, pentru a preveni carențele.
Deși pot părea similare, cele două afecțiuni au mecanisme diferite.
În alergiile alimentare, reacția este declanșată de sistemul imunitar, de obicei prin anticorpi de tip IgE. Simptomele pot apărea la câteva secunde sau minute după consumul unui aliment și pot fi severe, chiar cu risc de anafilaxie.
În intoleranțe, simptomele sunt mai blânde, depind de cantitatea consumată și apar la câteva ore după masă.
Intoleranțele alimentare pot afecta calitatea vieții, dar pot fi ținute sub control printr-un diagnostic corect și o alimentație adaptată. Consultul gastroenterologic și testele specifice sunt esențiale pentru a evita complicațiile și pentru a menține un echilibru nutrițional sănătos.
Foto: PROTV