Medicul Marius Sava a fost invitat pentru prima dată în platoul emisiunii Vorbește Lumea, unde a explicat pe înțelesul tuturor legătura directă dintre fumat și bronșita cronică, dar și riscurile majore la care se expun fumătorii, indiferent de tipul de țigară ales.
Discuția a adus în prim-plan date îngrijorătoare despre consumul de tutun în România și consecințele grave asupra sănătății respiratorii.
Potrivit statisticilor prezentate în emisiune, aproximativ 4 milioane de români fumează. Mai grav, în jur de 50.000 de copii sub 15 ani consumă tutun, iar 90% dintre ei își procură țigările direct din magazine, deși vânzarea către minori este interzisă prin lege.
Medicul a subliniat responsabilitatea majoră a adulților și a comercianților, dar și vulnerabilitatea tinerilor. Cortexul prefrontal – zona din creier responsabilă de luarea deciziilor – este complet dezvoltat abia în jurul vârstei de 26 de ani. Asta înseamnă că adolescenții sunt mult mai predispuși la decizii impulsive și la instalarea dependențelor.
Una dintre ideile centrale ale intervenției a fost demontarea mitului conform căruia fumatul ar fi o expresie a libertății personale.
Nicotina activează în creier receptorii specifici, care se multiplică în timp. În momentul consumului, se eliberează dopamină – neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa. Pe măsură ce receptorii se înmulțesc, crește și nevoia de nicotină, iar consumatorul ajunge să aibă nevoie de tot mai multe țigări pentru a obține aceeași senzație.
Doar aproximativ 2% dintre fumători reușesc să se lase fără ajutor specializat.
Medicul a precizat că, din perspectiva unui pneumolog, nu există diferențe majore între țigările clasice, dispozitivele de tip „heat-not-burn” sau vapatul – toate expun căile respiratorii la substanțe nocive.
În urma arderii unei țigări se formează aproximativ 5.000 de substanțe chimice. Dintre acestea:
70 sunt dovedite cancerigene
500 sunt toxice
restul sunt, la rândul lor, substanțe nocive pentru organism
Chiar și o cantitate mică de fum inhalat transportă aceste substanțe în trahee, bronhii și plămâni, unde declanșează inflamație.
Este imposibil, potrivit medicului, ca fumul să pătrundă constant în căile respiratorii fără să producă inflamație. Pe termen lung, această inflamație repetată poate duce la bronșită cronică.
Diagnosticul este clinic și se stabilește atunci când o persoană prezintă tuse productivă cel puțin trei luni pe an, timp de doi ani consecutivi.
Aproximativ 90% dintre cazurile de bronșită cronică sunt cauzate de fumat. Alte cauze includ poluarea și expunerea profesională la noxe, însă tutunul rămâne principalul factor de risc.
Bronșita cronică este, în mare parte, ireversibilă.
Pe lângă bronșită, fumătorii pot dezvolta enfizem pulmonar – distrugerea ireversibilă a alveolelor pulmonare. Practic, porțiuni din plămân sunt distruse și înlocuite cu spații de aer fără funcție respiratorie.
Asocierea dintre bronșita cronică și emfizem poartă numele de BPOC – bronhopneumopatie obstructivă cronică.
Bronhopneumopatie obstructivă cronică afectează aproximativ un milion de români.
Simptomele includ:
respirație dificilă
tuse persistentă, mai ales dimineața
senzație de lipsă de aer
anxietate asociată cu dificultatea respiratorie
Funcția pulmonară scade mult mai rapid la fumători. Chiar și după renunțarea la fumat, deteriorarea deja produsă nu mai poate fi complet reversibilă, însă abandonarea tutunului încetinește semnificativ evoluția bolii.
Medicul a enumerat o serie de afecțiuni grave cu incidență crescută în rândul fumătorilor:
Cancer pulmonar – risc de 15–30 de ori mai mare
Accident vascular cerebral – risc de aproximativ 3 ori mai mare
Cancer pancreatic – risc de 3 ori mai mare
Anevrism de aortă abdominală – risc de 5 ori mai mare
Impotență – risc de aproximativ 2 ori mai mare
Fumatul afectează nu doar plămânii, ci întregul sistem cardiovascular și metabolic.
Pentru fumători sau pentru cei care prezintă simptome respiratorii, medicul recomandă:
consult pneumologic
radiografie toracică
spirometrie
tomografie computerizată cu doză mică de radiații (în cazuri selecționate)
Depistarea precoce poate face diferența în evoluția bolilor respiratorii.
Renunțarea este dificilă deoarece dependența este:
chimică (nicotină)
gestuală
psihologică
socială
Pentru cei care vor să se lase, medicul recomandă:
Stabilirea unei date fixe pentru renunțare și comunicarea acesteia apropiaților, pentru responsabilizare.
Regula celor „4 D”:
Delay – amânarea cu 15 minute a impulsului de a fuma
Deep breathing – respirații profunde, controlate
Drink water – consum de apă
Do something else – implicarea într-o altă activitate
În primele săptămâni este recomandată evitarea cafelei, deoarece aceasta este frecvent asociată cu obiceiul de a fuma și poate declanșa pofta.
La un consum mediu de 30 de lei pe zi, suma anuală cheltuită pe țigări ajunge la aproximativ 11.000 de lei – echivalentul unei vacanțe.
Dincolo de costul financiar, însă, impactul asupra sănătății este incomparabil mai mare.
Mesajul medicului Marius Sava a fost clar: libertatea reală aparține nefumătorilor, iar protejarea sănătății respiratorii începe cu renunțarea la tutun.
FOTO:PROTV