
De ani de zile, cifra de 10.000 de pași pe zi a devenit un fel de „standard universal” pe ceasurile inteligente și aplicațiile de fitness. O bifăm sau o ratăm zilnic, iar uneori această țintă ajunge să ne motiveze… alteori să ne frustreze. Dar cât de corectă este, de fapt?
Potrivit unui material publicat de Independent, această regulă nu are o bază științifică solidă, ci a pornit mai degrabă ca o strategie de marketing din Japonia anilor ’60, legată de vânzarea de pedometre. Cu alte cuvinte, nu a fost stabilită de medici sau cercetători ca „numărul ideal” de pași pentru sănătate.
Specialiștii citați de Independent explică faptul că nu există dovezi clare că 10.000 este pragul „magic” al sănătății. Din contră, cercetările arată că beneficii semnificative apar și la un număr mult mai mic de pași zilnici.
De exemplu, trecerea de la aproximativ 2.000 de pași pe zi la 4.000–6.000 poate aduce îmbunătățiri vizibile pentru sănătate, inclusiv reducerea riscului de boli cronice și creșterea nivelului general de energie.
Asta înseamnă că nu trebuie să „alergi după cifre” ca să fii sănătos. Mișcarea contează mai mult decât perfecțiunea.
Chiar dacă ținta de 10.000 de pași nu e un standard științific, mersul pe jos rămâne una dintre cele mai simple și eficiente forme de mișcare.
Conform experților citați:
Pe scurt: corpul tău nu „știe” dacă ai făcut fix 10.000 de pași, dar reacționează imediat la orice formă de mișcare constantă.
Un alt aspect important subliniat în materialul CNN este impactul psihologic al acestei cifre. Pentru mulți oameni, mai ales cei cu joburi sedentare, 10.000 de pași pot părea imposibili.
Iar aici apare problema: când ținta e prea sus, apare sentimentul de eșec, chiar dacă ai fost totuși activ.
De aceea, specialiștii recomandă o abordare mai realistă:
Ideea centrală este simplă: corpul tău are mai mult de câștigat din mișcare zilnică moderată decât din efort ocazional intens.
Chiar și plimbările scurte, făcute zilnic, pot avea efecte importante asupra sănătății fizice și mentale.