Ce se ascunde în spatele "mâncatului emoţional"? Psihiatru: Apare frecvent în partea a doua a zilei
Publicat
În perioade stresante multe persoane au tendința să se îndrepte către frigider și să mănânce pe fondul emoțiilor resimțite - mâncatul emoțional.
Persoanele care ajung să mănânce emoțional încearcă, de fapt, să umple un gol mental ca să își redobândească echilibrul.
Mâncarea nu poate să înlocuiască satisfacerea nevoilor emoționale. Mâncatul emoțional ajută pentru o perioadă foarte scurtă de timp, fără a rezolva sursa de stres sau emoțiile resimțite și cauzele acestora.
Psihologii ne recomandă să înţelegem corect propriile nevoi, mai precis, dacă senzația de foame este de natură fiziologică sau de origine emoțională. Experții estimează că 75% din consumul de alimente în exces este cauzat de emoții.
Depresia, plictiseala, singurătatea, anxietatea, frustrarea, stresul și stima de sine scăzută pot duce la supraalimentare și la creșterea în greutate. Modul în care ne raportăm la mâncare este o oglindă a relaţiei pe care o avem cu noi, potrivit psihiatrului Petronela Nechita de la Institutul "Socola" din Iaşi.
"Mâncatul emoţional implică folosirea alimentelor ca modalitate de a te simţi mai bine şi de a-ţi împlini nevoile emoţionale. Foamea emoţională se manifestă brusc, aducând cu ea o dorinţă intensă de a mânca, având la bază o stare persistentă de disconfort psihologic, generată de stres. Reacţiile afective, indiferent dacă sunt negative sau pozitive, ne determină să facem alegeri alimentare pe fond emoţional. Când mănânci ca să-ţi hrăneşti emoţiile, o faci repede, consumând alimente inconştient pe pilot automat, mai ales în faţa TV-ului, citind sau în faţa laptopului", precizează medicul.
Folosirea mâncării ca metodă de auto-consolare poate fi dăunătoare pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.
"Mulţi dintre noi recurg la mâncare pentru a se consola, pentru a gestiona stresul sau ca formă de recompensă, transformând mâncatul emoţional într-un obicei dificil de întrerupt, asemănător unui viciu. Identificarea surselor de disconfort emoţional este crucială în gestionarea adicţiilor alimentare. Mâncatul pe fond de stres apare frecvent în partea a doua a zilei, după finalizarea activităţilor zilnice. Aceasta reprezintă o tulburare de comportament alimentar care afectează nu doar greutatea corporală, ci şi starea generală de sănătate, contribuind în mod particular la dezvoltarea obezităţii. Obezitatea, la rândul ei, are efecte profunde, nu numai fizice, dar şi emoţionale şi sociale", atrage atenţia dr. Petronela Nechita într-un interviu pentru agerpres.ro.
În general, când apare foamea emoţională, există o înclinaţie către alimente considerate reconfortante, precum ciocolata sau chipsurile, senzaţia nefiind satisfăcută de saţietate, de a avea stomacul plin. Preferinţele alimentare în aceste momente se orientează spre produse cu un conţinut caloric înalt, în special dulciuri, fast-food, snacks-uri sărate şi alimente grase. Consumul acestor alimente poate oferi temporar un sentiment de confort psihic, însă doar pentru o durată limitată, spun specialiștii.
Ce trebuie să facem pentru a evita mâncatul emoțional
Este nevoie să identificăm factorii care declanşează emoţiile negative care ne provoacă mâncatul compulsiv. Mâncatul compulsiv se manifestă atunci când ignorăm, negăm sau fugim de emoţiile şi sentimentele noastre. Sportul, somnul şi alte obiceiuri sănătoase ne vor ajuta să trecem prin momente dificile fără să recurgem la mâncatul emoţional. Și notarea zilnică, într-o agendă, a obiceiului alimentar şi a conţinutului meselor şi a orelor la care acestea sunt servite ne poate ajuta la conştientizarea mâncatului emoţional.
Foto Imago
Parteneri editoriali
Videoclipuri cu știri
