Toți avem frici, dar puțini știu cum să scape de ele! Psihologul Bianca Poptean dezvăluie metodele simple care îți pot schimba viața

Cristina Mazilu

Publicat 2. 4. 2026

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

La Vorbește lumea, psihoterapeutul Bianca Poptean a abordat un subiect esențial pentru fiecare dintre noi: frica. Discuția a evidențiat faptul că fricile sunt universale, dar și că ele pot fi înțelese și gestionate eficient.

Frica - o emoție firească, nu un defect

Oricât de mult ne-am dori să fim curajoși, realitatea este că fiecare om are frici. Acestea nu reprezintă o slăbiciune, ci un mecanism natural de protecție.

Una dintre cele mai răspândite forme este frica de judecată și critică. Ea apare în contexte sociale și influențează modul în care ne comportăm, vorbim sau chiar ne alegem deciziile.

Curajul nu înseamnă lipsa fricii

Un punct important subliniat de specialist este că:

• nu există oameni fără frică,
• există oameni care au învățat să o gestioneze.

Primul pas este conștientizarea. În momentul în care identificăm exact ce simțim, creierul începe să perceapă situația ca fiind mai puțin amenințătoare.

Tipurile de frici și cum apar

Fricile biologice

Sunt cele cu care ne naștem și care au rol de supraviețuire. Nu trebuie eliminate, ci înțelese.

Fricile dobândite

Apar în urma experiențelor negative și pot fi depășite prin exercițiu și expunere controlată.

Fricile învățate

Sunt preluate din familie și mediul apropiat, mai ales în copilărie.

Fricile moștenite

Pot fi transmise din generație în generație, chiar fără experiență directă.

Cum scapăm de frici – soluții concrete

1. Conștientizarea și numirea fricii

Primul pas este să identifici exact ce simți:

• „Mi-e frică de eșec”
• „Mi-e frică de respingere”
• „Mi-e frică de pierdere”

Numirea fricii reduce intensitatea ei, pentru că nu mai este ceva necunoscut.

2. Identificarea cauzei

Întreabă-te:

• De unde vine această frică?
• Este legată de o experiență personală?
• Am preluat-o de la cineva?

Uneori, răspunsul poate fi în copilărie sau în experiențe pe care nu ni le mai amintim clar.

3. Expunerea treptată

Evitarea fricii o amplifică. Soluția este expunerea controlată:

• pas cu pas,
• într-un mediu sigur,
• fără presiune.

De exemplu:

• dacă îți e frică să vorbești în public, începi cu grupuri mici,
• dacă îți e frică de câini, începi prin a-i observa de la distanță.

4. Reglarea corpului prin respirație

Frica activează sistemul nervos. Respirația este cel mai rapid instrument de calmare:

• respirație lentă,
• profundă,
• abdominală.

Aceasta transmite creierului că nu există pericol real.

5. Crearea unui sentiment de siguranță

Frica apare când sistemul nervos percepe pericol. De aceea este important:

• să te afli în medii sigure,
• să fii în prezența unor oameni de încredere,
• să îți creezi rutine care îți dau stabilitate.

6. Filtrarea informațiilor negative

Expunerea constantă la știri negative poate amplifica anxietatea. Este util:

• să limitezi consumul de informații alarmante,
• să alegi surse echilibrate,
• să faci pauze de la media.

7. Acceptarea lipsei de control

Nu toate lucrurile pot fi controlate. Acceptarea acestui fapt reduce anxietatea.

În loc să te concentrezi pe:

• „ce s-ar putea întâmpla”,

concentrează-te pe:

• „ce pot face eu acum”.

8. Acțiuni mici care dau control

Pentru fricile legate de incertitudine:

• pregătirea unui plan,
• economii,
• organizare personală

pot reduce senzația de neputință.

9. Separarea identității de frică

Este important să înțelegem:

• nu suntem frica noastră,
• avem o frică, dar nu ne definește.

Această diferență schimbă complet relația cu emoția.

10. Terapia și suportul specializat

Atunci când frica devine copleșitoare:

• atacuri de panică,
• evitări constante,
• blocaje emoționale,

este recomandat ajutorul unui specialist.

Terapia ajută la:

• identificarea cauzelor,
• desensibilizare,
• dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de coping.

Fricile colective și moștenirea emoțională

Unele frici nu sunt doar personale, ci vin din experiențele generațiilor anterioare:

• frica de lipsuri,
• frica de instabilitate,
• frica de pericol constant.

Acestea pot influența comportamentele noastre fără să conștientizăm.

VEZI VIDEO ATAȘAT

Frica este o parte naturală a vieții, dar nu trebuie să ne controleze. Prin conștientizare, înțelegere și exercițiu, putem învăța să o gestionăm eficient.

Instrumentele sunt la îndemână:

• respirația,
• claritatea mentală,
• expunerea treptată,
• sprijinul specializat.

În loc să fugim de frici, putem învăța să le privim ca pe niște semnale care ne ajută să ne cunoaștem mai bine și să creștem.

FOTO: PROTV