Doctorul Marius Sava a venit la „Vorbește Lumea”, unde a vorbit pe larg despre sănătatea colecistului, unul dintre organele esențiale pentru o digestie corectă.
Medicul a explicat rolul bilei în organism, cauzele celor mai frecvente afecțiuni ale colecistului, dar și ce obiceiuri alimentare pot preveni apariția problemelor.
Colecistul, cunoscut și sub denumirea de vezică biliară, este situat pe marginea inferioară a ficatului și are rolul de a depozita bila produsă permanent de ficat. În momentul în care mâncăm, colecistul se contractă și eliberează bila în duoden, unde aceasta contribuie la digestia alimentelor, în special a grăsimilor.
Bila conține săruri biliare care pregătesc grăsimile pentru a putea fi absorbite de organism și facilitează absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E și K. Tot prin bilă sunt eliminate și o parte dintre substanțele reziduale filtrate de ficat.
Marius Sava a explicat că una dintre cele mai frecvente cauze ale senzației de greață după mesele bogate este funcționarea deficitară a colecistului. Acesta poate deveni prea lent și să nu elimine suficientă bilă sau, dimpotrivă, să se contracte prea rapid.
Printre cele mai întâlnite afecțiuni se numără dischinezia biliară, care reprezintă o funcționare anormală a colecistului, și litiaza biliară, adică formarea pietrelor la fiere. Dacă acestea blochează canalele biliare, pot provoca colica biliară, una dintre cele mai intense dureri abdominale.
Problemele colecistului pot începe cu manifestări aparent banale. Greața după mesele bogate, senzația de presiune sau durerea în partea dreaptă a abdomenului, refluxul gastric, digestia lentă și senzația de balonare pot indica faptul că bila nu se elimină corespunzător.
În cazul colicii biliare, durerea poate deveni foarte intensă și poate fi însoțită de dificultăți de respirație, transpirații sau chiar stare de leșin, mai ales dacă un calcul biliar blochează canalul prin care se elimină bila.
La apariția acestor simptome, primul pas recomandat este efectuarea unei ecografii abdominale, investigație care poate evidenția majoritatea afecțiunilor colecistului.
Medicul a subliniat că niciun aliment nu este nociv prin el însuși dacă este consumat cu măsură, însă excesul poate declanșa crize biliare la persoanele predispuse.
Printre alimentele care solicită intens colecistul se numără preparatele prăjite, cartofii prăjiți, gogoșile, smântâna și alte produse bogate în grăsimi și zahăr.
În schimb, cartofii fierți, mămăliga și pâinea veche de o zi sunt mai ușor de digerat și nu suprasolicită vezica biliară.
Pentru susținerea sănătății colecistului, Marius Sava recomandă, cu moderație, ceaiurile amare, precum cele de rostopască, gălbenele sau pelin. Acestea nu trebuie folosite ca tratament, ci doar ca metodă de prevenție și consumate în cantități moderate, deoarece în exces pot deveni dăunătoare.
În schimb, ceaiul de urzică este apreciat pentru proprietățile sale antioxidante, însă nu are un efect direct asupra colecistului.
Un alt aspect important discutat în emisiune a fost ora la care luăm ultima masă.
Potrivit medicului, mesele ar trebui încheiate cu cel puțin patru ore înainte de somn, deoarece digestia alimentelor grele continuă în timpul nopții și poate afecta calitatea somnului. În plus, stomacul plin favorizează refluxul gastroesofagian și împiedică organismul să intre într-un somn profund și odihnitor.
La fel de important este și ritmul în care mâncăm. O masă ar trebui să dureze aproximativ 20 de minute, interval necesar pentru ca stomacul să transmită creierului senzația de sațietate. Atunci când mâncăm foarte repede, există un risc mult mai mare de a consuma mai mult decât are nevoie organismul.
Pe lângă alimentație, stresul poate influența funcționarea colecistului, favorizând apariția dischineziei biliare.
De asemenea, postul prelungit poate avea efecte nedorite. Atunci când mesele sunt foarte rare, bila stagnează în colecist, ceea ce poate favoriza apariția nămolului biliar și ulterior a calculilor. Acesta este unul dintre motivele pentru care o parte dintre specialiști privesc cu prudență postul intermitent la persoanele predispuse la afecțiuni biliare.
Excesul de colesterol contribuie, la rândul său, la formarea pietrelor la fiere.
În situațiile în care tratamentul medicamentos și regimul alimentar nu mai sunt suficiente, iar simptomele persistă sau apar complicații, medicii pot recomanda colecistectomia, intervenția prin care colecistul este îndepărtat.
Organismul poate funcționa și fără acest organ, deoarece bila produsă de ficat ajunge direct în intestin. Totuși, digestia grăsimilor poate deveni mai lentă, iar unele persoane se pot confrunta mai frecvent cu reflux gastric.
Marius Sava recomandă câteva măsuri simple pentru prevenirea problemelor biliare:
Potrivit medicului, simptomele aparent minore, precum greața ocazională, senzația de disconfort în partea dreaptă sau digestia dificilă, nu ar trebui ignorate, deoarece o simplă ecografie abdominală poate identifica din timp eventualele probleme ale colecistului.
VEZI VIDEO ATAȘAT
Foto: ProTv