Schiatul fără pregătire fizică și impactul asupra genunchilor. Cum pot leziunile de cartilaj să evolueze spre artroză?

Redacția Redacția

Publicat 19. 12. 2025

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adaugă PRO TV ca sursă preferată în Google

Schiatul este perceput ca un sport recreațional, relaxant și spectaculos, practicat tot mai des de români în sezonul rece. În paralel, însă, medicii ortopezi se confruntă cu o creștere constantă a numărului de pacienți care acuză dureri persistente la nivelul genunchilor după o perioadă petrecută pe pârtie.

Cele mai multe dintre aceste cazuri sunt asociate lipsei pregătirii fizice, tehnicii incorecte, solicitării excesive într-un timp scurt sau unor traumatisme aparent minore care, în timp, duc la degradări structurale, în special ale cartilajului articular, precum și a ligamentelor sau a meniscurilor. Pentru a afla cât mai multe informații esențiale pe acest subiect, stăm de vorbă cu doctorul Vlad Predescu, chirurg ortoped specializat în protezare articulară și traumatologie sportivă.

„Deși este și un sport popular, practicat de foarte multe persoane obișnuite, atât în rândul acestora cât și în cel al sportivilor de performanță se observă, practic, același mecanism: apariția unei leziuni de cartilaj neglijată sau subestimată care poate deschide drumul către artroză și, în final, către necesitatea unei intervenții chirurgicale de protezare, de multe ori într-un singur compartiment al genunchiului, acolo unde distrugerea este concentrată”, afirmă doctorul Predescu. De foarte multe ori înaintea leziunii de cartilaj există și leziuni asociate, cum ar fi ruptura de ligament încrucișat anterior neglijată sau rupturi ireparabile a meniscurilor. Din fericire, tehnologia modernă, acompaniată de parteneriate dintre medicul chirurg și brațele robotice, așa cum este și Mako, a oferit, în ultimii ani, o soluție revoluționară pentru aceste cazuri complexe.

Schiatul și biomecanica genunchiului

Pentru a înțelege mecanismul care duce la degradare articulară, trebuie să știm că articulația genunchiului este cea mai expusă în timpul practicării acestui gen de activitate sportivă. Genunchiul este o articulație complexă și, în timpul coborârii pe pârtie, ajunge supus unor mișcări simultane de flexie și extensie rapide, uneori bruște, a unor rotații controlate sau necontrolate, dublate de o presiune axială crescută la aterizări sau schimbări de direcție și forțe laterale intense în viraje. Toate acestea pun o presiune enormă pe cartilajul articular, care, deși este adaptat la absorbția șocurilor, nu este proiectat să suporte suprasarcini la o asemenea intensitate. În absența unei musculaturi puternice, stabilizatoare, întreaga forță se transmite în mod direct structurilor articulare.

Din acest motiv, trebuie avut în vedere faptul că persoanele care practică schiul doar ocazional, o dată sau de două ori pe an, sunt cele mai expuse. De ce?

Pentru ca în situația unei sesiuni intense de schi, mușchiul cvadriceps obosește mult mai repede și articulația devine vulnerabilă la mișcări de torsiune sau de hiperflexie. „Chiar și în situația în care nu a avut loc o căzătură evidentă, uzura accelerată din interiorul articulației se instalează, ceea ce înseamnă că apare o mică zonă de cartilaj deteriorat. Aceasta duce la o amortizare incorectă a șocurilor și, implicit, forțele mecanice se redistribuie anormal pe suprafețele articulare. În timp, această situație duce la o artroză unicompartimentală întrucât cartilajul este o zona nevascularizată, care se traduce printr-o capacitate redusă de regenerare în timp.”, detaliază doctorul Predescu. De cele mai multe ori acești pacienți au parte și de traumatisme prin cădere care torsionează genunchiul și rup ligamentul încrucișat anterior sau meniscurile.

Ruptura izolată a fiecărei structuri de ligament, menisc sau de cartilaj poate fi tratată separat prin diferite tehnici de reconstrucție, dar, în situația în care se asociază toate aceste leziuni și se instalează artroza, chirurgia de reconstrucție este înlocuită cu cea de protezare parțială, întrucât permite păstrarea, în mare parte, a articulației naturale.  

Rezultatele traumatismelor repetate

Schiatul în condițiile descrise mai sus duce la o distrugere lentă a cartilajului articular. În faza inițială, semnalele nu sunt foarte evidente și se ameliorează, de obicei, cu tratamente conservatoare, precum fizioterapie, infiltrațiile cu acid hialuronic, PRP sau exerciții de kinetoterapie. Totuși, din momentul în care distrucția cartilajului devine avansată, eficiența acestor tratamente scade drastic, iar persoana în cauză începe să resimtă durere la mers sau la coborârea scărilor, reducerea mobilității sau chiar blocaje ale genunchiului. Când aceste manifestări devin constante, medicul poate recomanda pacientului protezarea unicompartimentală sau parțială, eventual asistată de un braț robotic, astfel încât precizia intervenției să fie la cel mai înalt nivel.

Proteza unicompartimentală, o soluție modernă

Spre deosebire de proteza totală de genunchi, proteza unicompartimentală înlocuiește doar porțiunea deteriorată, păstrând restul articulației intacte: ligamentele, meniscul sănătos sau cartilajul neafectat. Iar avantajele sunt certe: durerea postoperatorie este redusă, recuperarea mult mai rapidă, pierderi osoase minime și o mobilitate mult apropiată de normal. Conform doctorului Predescu, cea mai performantă metodă de implantare este utilizarea roboților chirurgicali, iar sistemul robotic Mako este considerat standardul de excelență în protezările parțiale ale genunchiului. Acesta integrează imagini CT, algoritmi 3D și un control robotic în timp real, astfel încât rezultatul este o articulație stabilă, aliniată perfect, cu risc minim de eroare umană.

Cazul schioarei Lindsey Vonn

Din acest motiv, acest tip de operație robotizată este recomandată îndeosebi pacienților foarte activi, inclusiv pentru cei care doresc să revină pe pârtie, întrucât implicarea robotului Mako oferă cea mai bună șansă de recuperare funcțională. Poate cel mai cunoscut caz din lumea sporturilor de iarnă este cel al multiplei campioane Lindsey Vonn, considerată una dintre cele mai mari schioare din toate timpurile și cea mai bună din istorie la downhill. În aprilie 2024, Vonn a suferit o operație de înlocuire parțială a genunchiului drept, după ce cartilajul de pe partea externă a genunchiului era grav deteriorat. Această intervenție a fost realizată cu asistență robotică de către un medic ortoped.

În timpul operației, partea afectată a osului şi a cartilajului a fost îndepărtată, iar în locul ei s-au inserat componente de titan. Ligamentele importante, inclusiv cel încrucișat anterior, meniscul medial şi cartilajul părţii interioare a genunchiului au fost păstrate intacte. Această metodă inovatoare a permis o precizie milimetrică, reducând trauma asupra mușchilor, tendoanelor și a ligamentelor și oferă o mobilitate și sensibilitate mai bună comparativ cu o proteză totală.

În prezent, sportiva s-a reîntors în competițiile internaționale și tocmai a câștigat din nou una din etapele de coborâre ale campionatului mondial, dovedind faptul că acest tip de intervenție permite unei persoane foarte active, chiar la cel mai înalt nivel, să revină și să performeze iarăși în sport.

Dar, în același timp, ne arată că genunchiul este extrem de vulnerabil în sporturile de impact, chiar dacă pregătirea se realizează la nivel profesionist, precum și faptul că leziunile de cartilaj netratate la timp evoluează inevitabil și pot deteriora semnificativ articulația afectată.