(P) 9 din 10 pacienți români nu știu că suferă de insuficiență cardiacă

(P) 9 din 10 pacienți români nu știu că suferă de insuficiență cardiacă
Citeste mai mult despre: romani, insuficienta renala,
Autor: Ionela Lupu
Data: 31 Octombrie 2019
Rolul inimii este acela de a distribui sânge încărcat cu oxigen și substanțe nutritive către toate organele și țesuturile organismului. 

Această situație definește insuficiența cardiacă. Cu alte cuvinte, inima nu își mai poate îndeplini corect funcția. Să aflăm mai multe despre această afecțiune!

Simptome și cauze

Insuficiența cardiacă se manifestă prin:

Oboseală excesivă

Dificultăți de respirație (mai ales la efort), însoțite de sunete răgușite

Efortul fizic nu este tolerat – acest lucru apare deoarece în timpul activităților fizice corpul are nevoie de mai mult oxigen, iar inima nu acoperă necesitățile organismului.

Amețeală

Pierderea apetitului

Bătăi puternice ale inimii

Durere la nivelul pieptului, în condiții de efort sau stres (angină pectorală)

Greață

Tuse

Unele părți ale corpului se umflă – abdomenul, gleznele.

Insuficiența cardiacă poate apărea din cauza bolii coronariene (cardiopatie ischemică), care reprezintă stenozarea (îngustarea) arterelor coronare care duc sânge spre inimă, în urma acumulării depunerilor de grăsimi. Sângele cu oxigen nu mai ajunge la inimă așa cum ar trebui, iar cu timpul cordul își pierde din eficacitate. 

Infarctul de miocard este o altă cauză a insuficienței cardiace. Cunoscut și sub numele de atac de cord, el apare atunci când circulația sangvină la nivelul inimii este restricționată pentru un anumit interval de timp. În lipsa oxigenului, celulele mor ireversibil. Astfel, o porțiune a inimii rămâne nefuncțională.

Insuficiența cardiacă apare și din cauza hipertensiunii arteriale, deoarece inima depune un efort suplimentar care în timp o slăbește.

Alte cauze ale insuficienței cardiace pot fi defectele/leziunile la nivelul inimii, aritmii cardiace (tulburări de ritm – tahicardie, bradicardie, fibrilație atrială), diabetul, chimioterapia, virusul HIV, unele infecții, miocardita, hipertiroidismul. De asemenea, inima se deteriorează în urma fumatului, consumului excesiv de alcool și droguri.

Tipuri de insuficiență cardiacă

New York Heart Association a clasificat insuficiența cardiacă în funcție de severitatea simptomelor:

Clasa I – pacientul nu prezintă simptome la efort, iar activitatea fizică este bine tolerată.

Clasa II – simptomele apar la efort intens.

Clasa III – simptomele apar la efort fizic ușor, obișnuit și dispar la repaus.

Clasa IV – simptomele sunt accentuate și apar la eforturi foarte ușoare sau chiar și în timpul repausului.

Insuficiența cardiacă este o boală progresivă care trece prin toate stadiile enumerate. De aceea, multe persoane care suferă de această afecțiune neglijează la început aceste simptome. Cu timpul, ele se înrăutățesc și va fi prea târziu pentru a le putea ține sub control. În stadiile avansate ale bolii, bolnavul are nevoie permanentă de asistență.

În funcție de porțiunea afectată a inimii, insuficiența cardiacă se clasifică în:

Insuficiență cardiacă dreaptă – produce acumulare de lichid în plămâni.

Insuficiență cardiacă stângă – determină acumularea lichidului în ficat, umflarea abdomenului, picioarelor și gleznelor.

Insuficiență cardiacă globală

În funcție de mecanismul afectat, boala poate fi de tip:

Sistolic – inima nu mai pompează corect.

Diastolic – inima nu se umple corespunzător cu sânge, din cauza rigidității. Așadar, nu mai distribuie sânge suficient.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul de insuficiență cardiacă este pus de medicul specializat în cardiologie, în urma efectuării unor investigații::

Examenul clinic – include discuția medicului cu pacientul (despre istoricul medical, simptome), cântărirea pacientului, măsurarea tensiunii arteriale, auscultația inimii și plămânilor cu ajutorul stetoscopului.

Analize de sânge

Electrocardiograma (EKG) – evaluarea activității electrice a inimii, responsabilă de contracțiile care propulsează sânge spre organe. Se efectuează prin lipirea unor electrozi pe pielea pacientului, care sunt conectați la un aparat ce înregistrează stimulii.

Test EKG de efort – activitatea electrică a inimii este monitorizată în timp ce pacientul face efort progresiv (pe banda de alergat sau pe bicicletă).

CT (computer tomograf) – utilizează raze X și tehnologie computerizată pentru a reda structurile organismului.

Ecografia toracică 

Radiografia toracică

RMN (rezonanță magnetică)

Tratamentul poate fi medicamentos, intervențional (non-chirurgical) sau chirurgical. Tratamentul intervențional implică implantarea unor dispozitive care să restabilească fluxul sangvin normal, cum ar fi stentul coronarian și stimulatorul cardiac. Tratamentul chirurgical poate include montarea unei proteze, bypass coronarian (înlocuirea arterei afectate cu altă arteră sănătoasă din corp) sau transplantul de inimă.

Stilul de viață este foarte important pentru a ține boala sub control. Pacientul trebuie să renunțe la fumat, la consumul de sare, alcool și grăsimi. Este important să realizeze activități fizice regulate, în limita impusă de medic și să țină stresul sub control.

În lipsa tratamentului, boala poate fi fatală, deoarece favorizează declanșarea infarctului miocardic acut.

Așadar, insuficiența cardiacă trebuie depistată precoce. Controlul medical de rutină este foarte important, deoarece în stadiul de debut boala poate trece neobservată.




Vezi episoade in intregime pe
STIRILEPROTV.RO
Mai mult pe STIRILEPROTV.RO