Luna noiembrie a venit cu o nouă lecție de limba română, sub semnul eleganței și al corectitudinii.
Profa Corina Popa le-a explicat telespectatorilor la Vorbește lumea că nu este suficient să scriem fără greșeli gramaticale - trebuie să știm și cum să ne exprimăm politicos, clar și rafinat în orice context.
Un prim pas pentru o comunicare elegantă este evitarea formulei „Bună ziua” în e-mailurile oficiale. Lingviștii recomandă formule mai potrivite pentru contextul profesional, precum:
„Stimate domnule director” sau „Stimată doamnă profesoară”.
Expresia „Bună ziua” este potrivită în conversațiile directe sau în mesajele informale, dar nu într-un e-mail formal. De asemenea, după formula de adresare se pune virgulă, nu semnul exclamării, pentru a evita impresia de ton ridicat: „Stimată doamnă,” - fără spațiu înainte de virgulă.
Tot în această categorie intră și regula scrierii majusculelor: putem folosi majusculă doar la primul cuvânt („Stimată doamnă”), însă este acceptată și forma cu majusculă și la substantiv („Stimată Doamnă”) atunci când vrem să marcăm respectul.
Una dintre cele mai comune greșeli este punctul după abrevieri. Conform normelor actuale, nu se pune punct dacă abrevierea se termină cu ultima literă a cuvântului.
Astfel, forma corectă este „Dl”, „Dna”, fără punct. În schimb, siglele, precum „D.N.A.”, păstrează punctele, deoarece reprezintă prescurtări literale, nu abrevieri uzuale.
Pentru pronumele de politețe există trei variante corecte: Dvs., D.V.S. sau D-voastră, toate acceptate în scris.
Expresia „Bun-găsit” se scrie cu cratimă atunci când este folosită ca formulă de salut („Bun-găsit, dragi colegi!”). În schimb, atunci când folosim „bun găsit” cu sensul de „lucru găsit”, expresia se scrie fără cratimă.
În comunicarea oficială, „mersi” nu este recomandat. Cea mai potrivită formulă este simplul „mulțumesc”. Expresia „mulțumesc frumos” nu este un pleonasm și este acceptată, deși trebuie folosită cu moderație în contexte formale.
O altă greșeală des întâlnită este forma „aș dorii”. Varianta corectă este „aș dori”, cu un singur „i”. Explicația este gramaticală: verbul „a dori” are un singur „i” la infinitiv, iar condiționalul optativ (forma de politețe „aș dori”) păstrează aceeași structură.
Cuvântul „weekend” se scrie legat, fără cratimă, exact ca în engleză. În limba română nu s-a adaptat nici grafic, nici fonetic, deci varianta corectă rămâne „weekend plăcut”, nu „week-end” și nici „uichend”.
Limba română permite și încurajează folosirea formelor feminine pentru denumirile de profesii. Corect este să spunem „doamnă directoare”, „doamnă avocată”, „doamnă decană”, „doamnă polițistă”, „doamnă doctoriță” sau „doamnă ministră”, forme înregistrate în dicționare.
Folosirea formelor masculine în adresarea către femei este o greșeală tot mai des corectată de specialiști.
Mesajele scrise integral cu majuscule trebuie evitate. În mediul online, acest stil transmite impresia de agresivitate sau de strigăt. O scriere echilibrată, cu majuscule doar la începutul propozițiilor, este semn de respect și bun gust.
Scrierea corectă și elegantă nu ține doar de regulile gramaticale, ci și de bunele maniere lingvistice. Fie că trimitem un e-mail profesional, un mesaj pe WhatsApp sau o scrisoare oficială, detaliile precum semnele de punctuație, majusculele și formele de adresare contează enorm.
FOTO:PROTV