La Vorbește lumea, avocatul Adrian Cuculis a răspuns întrebărilor telespectatorilor legat de problemele juridice de zi cu zi.
De la drepturile angajaților și concediul pentru burnout, până la moșteniri, divorțuri și vicii ascunse la locuințe, răspunsurile au vizat situații reale, frecvent întâlnite în România.
În astfel de situații, primul pas este strângerea dovezilor care arată clar timpul lucrat peste program. Pontajele, mesajele, e-mailurile, logările pe calculator sau mărturiile colegilor pot demonstra munca suplimentară. Orele lucrate peste program trebuie compensate conform legii, diferit în funcție de zilele lucrătoare sau de weekend.
Recomandarea este o abordare inițial amiabilă, printr-o notificare către angajator, în care să fie solicitată plata orelor suplimentare. Dacă angajatorul refuză sau adoptă un comportament agresiv, soluția rămâne acțiunea în instanță și sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Se face o diferență clară între concediul de odihnă și viitorul concediu pentru burnout, aflat în curs de reglementare. Burnout-ul este considerat o problemă medicală, iar acordarea unui astfel de concediu presupune un diagnostic și o recomandare de la medic.
Acest concediu ar urma să fie suplimentar celui de odihnă și justificat prin evaluări medicale. Necesitatea unei astfel de măsuri este evidentă, în contextul în care mulți angajați lucrează un număr excesiv de ore, cu efecte grave asupra sănătății.
Angajarea fără contract de muncă plasează angajatorul la limita răspunderii penale. Chiar și în lipsa unui contract scris, raportul de muncă poate fi dovedit prin orice mijloc de probă: martori, mesaje, conversații, documente sau alte înscrisuri.
În cazul unui accident de muncă, inclusiv al unuia grav, angajatorul poate fi tras la răspundere dacă se dovedește relația de muncă. Contractul este esențial nu doar pentru protecția imediată, ci și pentru asigurări sociale, sănătate și drepturile viitoare, inclusiv pensia.
În cazul locuințelor noi, cumpărătorii beneficiază de garanții diferite, în funcție de natura problemelor: instalații sanitare, electrice, finisaje sau structura de rezistență. Pentru vicii structurale, răspunderea poate fi pe termen foarte lung, chiar pe viață.
Viciile ascunse atrag răspunderea vânzătorului, care este obligat să remedieze problema. De aceea, este esențial ca imobilele să fie cumpărate pe baza unor contracte solide, care să prevadă clar garanția de bună execuție.
Dacă vânzătorul nu a cunoscut existența viciilor, în principiu nu poate fi tras la răspundere. Situația se schimbă însă radical dacă se dovedește că defectele au fost cunoscute și mascate intenționat pentru a facilita vânzarea. În acest caz, răspunderea există indiferent de vechimea imobilului.
Soluția corectă este deschiderea succesiunii. Faptul că unul dintre frați locuiește în imobil nu îi conferă drept de proprietate exclusiv. În urma succesiunii, cotele se stabilesc legal.
Dacă se ajunge la partaj, fratele care locuiește în imobil poate primi o cotă majoritară, însă va fi obligat să plătească contravaloarea părții celorlalți moștenitori. Nimeni nu poate fi exclus din drepturile sale fără consimțământ.
Dacă imobilul a fost dobândit înainte de căsătorie, acesta nu se împarte la divorț. Totuși, bunurile de uz casnic achiziționate în timpul căsătoriei pot face obiectul partajului.
Dacă locuința a fost cumpărată în timpul căsătoriei, regula generală este împărțirea în cote egale. Contribuția exclusivă a unuia dintre soți este greu de demonstrat integral, deoarece legea pornește de la ideea că ambii soți contribuie, direct sau indirect, la bunurile comune.
O astfel de practică nu este legală. Angajatorul nu poate anunța anticipat concedierea doar pentru că între timp a găsit o altă persoană. Încetarea contractului de muncă se poate face doar în condițiile strict prevăzute de lege, precum desființarea postului sau o abatere disciplinară dovedită.
Anunțurile de tipul „mai stai șase luni și apoi vedem” sunt folosite pentru a crea o aparență de legalitate, însă nu au temei juridic.
FOTO: PROTV