Confuziile care au bulversat planeta. Episodul 3 – Ce are Budapesta și nu are București

Confuziile care au bulversat planeta. Episodul 3 ndash; Ce are Budapesta și nu are București
Citeste mai mult despre: confuzii orase, Bucuresti nu Budapesta,
Autor: Dan Brumar
Data: 14 August 2018
Cea mai comună confuzie pe care o fac străinii aflați pentru prima dată în acest colț de lume zgârie rău timpanul oricărui român. „București nu e Budapesta” strigă din toți rărunchii și ungurii, cel puțin la fel de ofensați de lipsa de cultură a celor care vizitează cele două capitale.

Probabil că mulți dintre voi v-ați uitat măcar o dată cheia acasă, ați apucat-o pe o stradă greșită sau ați încurcat hotelul în Grecia. Dar, cu siguranță, sunt puțini semeni de-ai noștri pe lume care să încurce atât de rău borcanele precum cei 400 de suporteri ai echipei Athletic Bilbao care s-au dus să vadă finala Europa League din 2012 tocmai la Budapesta, deși meciul era la București. Patru sute, oameni buni, și niciunul mai breaz ori mai înțelept în acel grup de susținători înfocați ai sportului rege! 

Pățania suporterilor basci este doar vârful aiberglui unei confuzii care a făcut înconjurul planetei din 1990 și până azi. Ani la rând, vedete internaționale care puneau pentru prima dată piciorul în orașul lui Bucur ne indispuneau cu celebrul „Bună seara, Budapesta”, un salut pe care cei mai mulți dintre români îl consideră o insultă grosolană.

Lanțul nesfârșit de confuzii a inspirat un producător român de ciocolată să demareze o campanie de informare a străinilor care vizitează estul Europei, să învețe măcar numele orașelor în care se cazează. „Bucharest, not Budapest” a întins coarda atât de mult, încât internauților li s-a permis să-și instaleze un add-on la Google Chrome care completa orice referire la orașul București cu mențiunea „Nu Budapesta”. Chiar dacă e greu de crezut, și ungurii au derulat campanii similare, la fel de ofensați de confuzia celor sosiți pe aceste meleaguri, veniți parcă de pe altă planetă.

De unde ni se trage

Locuitorii capitalei Ungariei sunt la fel de ofensați ca și cei ai capitalei României când străinii confundă cele două orașe. Parcă nu era de ajuns rivalitatea dintre cele două popoare, care are la bază disensiuni istorice nelămurite nici în ziua de azi. Ungurii încă mai susțin că românii le-au furat Transilvania, în timp ce noi încercăm din răsputeri să-i facem să înțeleagă că predecesorii lor din Imperiul Austro-Ungar nu puteau să dețină ceva ce nu le aparținea de drept. Faptul că partea centrală a României s-a aflat sub ocupație austro-ungară (1867-1918) ar putea fi o explicație pentru care cei străini de aceste locuri confundă cele două capitale. Dar, nu putem să-i acuzăm pe turiștii occidentali de atâtea cunoștințe istorice despre trecutul României și Ungariei. 

Atunci, poate că explicația stă în faptul că Budapesta este adesea numit „Parisul Estului”, un oraș care are influențe arhitecturale împrumutate din capitala Franței. Însă, ca un făcut, Bucureștiul a fost cunoscut în anii ’30 drept „Micul Paris”, titulatură care îi mai este atribuită și azi, chiar dacă cele mai multe referiri sunt peiorative. Totuși, poate cel mai solid argument pentru care străinii confundă Bucureștiul cu Budapesta și viceversa este... lipsa de cultură sau, să fim mai blânzi, lipsa de cunoștințe generale despre aceste locuri.

Ce are Budapesta și nu are Bucureștiul. Și viceversa

Oricum ai privi lucrurile, Bucureștiul ne este mult mai drag nouă românilor, decât ungurilor. Cu toate lipsurile sale, când vine vorba de mândrie națională, Bucureștiul este un stindard cu care nu ne e rușine să ieșim în lume. Capitala României păstrează și azi o serie de clădiri emblematice construite în secolele XVII, XVIII, XIX și de început de secol XX care, în ciuda agresiunii arhitecturale din perioada comunistă, au scăpat de demolările lui Ceaușescu. 

Când spui București spui Ateneul Român, monument închinat „științelor și artelor” românești, dar și oamenilor lor geniali, construit între anii 1886 și 1888. O parte însemnată a fondurilor necesare ridicării edificiului a provenit de la populație, prin urmare Ateneul este al fiecăruia dintre noi. În prezent, Ateneul Român găzduiește și sediul Filarmonicii „George Enescu”.

De cealaltă parte, Orchestra Filarmonică din Budapesta își are sediul în Opera Națională Maghiară, un edificiu neo-renascentist construit între anii 1875-1884. Deși este abia a doua clădire de acest fel, în ceea ce privește mărimea și capacitatea, din Budapesta și întreaga Ungarie, Opera Națională Maghiară este unul dintre cele mai frumoase edificii de cultură din lume, cu o acustică excelentă.

Poate cel mai cunoscut loc din București este Piața Constituției, cu a sa impunătoare Casă a Poporului, motivul central al vizitei turiștilor care nu știu mai nimic despre capitala României. Deși străinii văd în acest edificiu o minune arhitecturală (cea mai impunătoare clădire administrativă din Europa și a doua ca mărime din lume, după Pentagon), pentru mulți români este doar rezultatul grandomaniei unui conducător autoritar. Casa Poporului este azi sediul Parlamentului României, o clădire-mamut cu circa 1.000 de încăperi, la construcția căreia au muncit nu mai puțin de 700 de arhitecți, 5.000 de soldați și 20.000 de muncitori. La inaugurarea sa completă, în 1997, clădirea „înghițise” circa un milion de metri cubi de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oțel și peste două milioane de tone de nisip.

Palatul Parlamentului Ungar este o perlă arhitecturală ridicată în 1896, cu ocazia aniversării a 1.000 de ani de existență a țării. Clădirea, situată în Piața Kossuth Lajos, este o copie fidelă a Palatului Westminster din Londra, sediul Parlamentului Britanic. Edificiul este al treilea ca mărime din lume care găzduiește sediul unei autorități legislative. Spre deosebire de Casa Poporului, la edificarea clădirii Parlamentului Ungar au muncit puțin peste o mie de oameni. Pentru construcția clădirii au fost nevoie, printre altele, de 40 de milioane de cărămizi, 500.000 de pietre prețioase și 40 kg de aur. Clădirea are 260 de metri lungime, 123 metri înălțime, 96 metri lățime, 691 de camere și 152 de statui.

Metroul bucureștean este rezultatul ambiției lui Nicolae Ceauseșcu. Prima linie de metrou a fost pusă în funcțiune în decembrie 1979. Azi, metroul din București are patru magistrale care măsoară aproape 80 de kilometri lungime și dețin 52 de stații operaționale. Alte două magistrale sunt în lucru.

Metroul din Budapesta are o istorie mai îndepărtată, anul 1896 fiind cel al inaugurării primei magistrale. Budapesta devenea în acel an al doilea oraș din lume (după Londra) care îmbrățișa acest tip de transport rapid. Azi, metroul din Budapesta are patru magistrale și este în continuă expansiune și lucrări de modernizare. Spre deosebire de București, transportul public de călători din Budapesta este sub tutela unei singure companii, care operează autobuzele, tramvaiele, troleibuzele și trenurile de metrou ca un tot unitar.  

Bucureștiul e străbătut de râul Dâmbovița, Budapesta se bucură din plin de roadele Dunării, iar acestea sunt milioanele de turiști care admiră edificiile monumentale de pe cele două maluri ale fluviului. Budapesta are mult lucruri pe care nu le are Bucureștiul, iar printre ele se numără mirificele poduri peste Dunăre, care fac punte între cetățile Buda (partea de vest a Dunării) și Pesta (partea de est a Dunării). Printre cele mai vechi construcții de acest gen se numără Podul cu lanțuri Szechenyi, construit după schițele inginerului englez William Tierney Clark. La momentul inaugurării sale (1849) a fost considerat o minune a ingineriei.

Un alt edificiu monumental din Budapesta este Bastionul Pescarilor, situat pe malul drept al Dunării, la doi pași de Biserica Matyas. Azi este unul dintre punctele principale de atracție turistică din capitala Ungariei, realizat în cinstea breslei pescarilor, care a protejat această parte a orașului în timpul Evului Mediu.

Dacă ești român vei vedea întotdeauna cu ochi buni capitala țării tale, iar ăsta nu e un lucru rău. Dacă ești din „Budapesta, nu București”, vei simți o tresărire de orgoliu național de fiecare dată când cineva rostește numele capitalei țării tale. Ceea ce trebuie să reții este că fiecare dintre cele două orașe are de oferit lumii lucruri ieșite din comun, care merită împărtășite străinilor care le calcă pragul. Însă, cea mai valoroasă comoară a Bucureștiului și a Budapestei ar trebui să fie locuitorii lor, pregătiți să ia tot ce-i mai bun din această confuzie planetară. 

Atâta vreme cât se vorbește de tine – la radio, la TV, în ziare – ești în centrul atenției lumii întregi. Iar asta îți poate aduce un avantaj nesperat în materie de încasări din turism. 

FULLSCREEN
Confuziile care au bulversat planeta. Episodul 3 – Ce are Budapesta și nu are București
  • /



Vezi episoade in intregime pe

STIRILEPROTV.RO

Mai mult pe STIRILEPROTV.RO