Școlile de conducere defensivă cer autorităților măsuri urgente pentru reducerea accidentelor mortale

Școlile de conducere defensivă cer autorităților măsuri urgente pentru reducerea accidentelor mortale
FOTO: Agerpres
Autor: Dan L. Brumar
Data publicarii: 26 Ianuarie 2022
Data actualizare: 26 Ianuarie 2022
România este în topul statelor UE la numărul de decese în accidente rutiere, iar situația e semnalată de ani buni. Școlile de conducere defensivă de la noi cred că autoritățile trebuie să adopte măsuri drastice, pe modelul unor state precum Suedia și Franța. Care sunt acestea.

În fiecare an, pe șoselele din România mor mai mulți oameni decât în orice alt stat al Uniunii Europene. Țara noastră conduce în acest clasament cu 85 de decese la un milion de locuitori, fiind peste Bulgaria (67 decese/milion) și Letonia (73 decese/milion).

Reprezentanții școlilor de conducere defensivă au solicitat, într-o conferință de presă, adoptarea unei strategii similare planului Vision Zero implementat de Suedia. Conform acestora, statul trebuie să ia măsuri urgente pentru extinderea accesului la educație rutieră pentru copiii între 6 și 10 ani, încurajarea cursurilor de conducere defensivă pentru șoferi, utilizarea unor sisteme mai bune de supraveghere și de aplicare a legii și modernizarea infrastructurii rutiere. Vezi AICI cum faci corect virajul la stânga!

Avem nevoie urgentă de un plan pentru a reduce numărul de accidente și de victime din România. În 2020 am fost pe primul loc în Europa, cu 85 de decese raportat la un milion de locuitori, dublu față de media europeană de 42/mil. locuitori. Ne-am gândit pentru România la o strategie similară celei din Suedia, care în 1997 a adoptat Vision Zero, un plan prin care și-a propus să scadă la zero numărul de decese până în 2020. 

Și ei mai au de lucru, dar diminuarea este de 165%. Planul a avut trei piloni: educația, infrastructura și legislația. Noi am gândit deja o strategie similară, am fost în Suedia pentru a vedea ce fac specialiștii de acolo, am realizat chiar și un documentar, iar acum ne dorim să începem cât de curând lucrul alături de autoritățile din România”, a spus pilotul Titi Aur, fondatorul școlii de conducere defensivă Academia Titi Aur.

Ce poate face România pentru reducerea accidentelor rutiere

Inițiatorii planului de acțiune pentru reducerea mortalității pe șosele au identificat câteva soluții care pot fi implementate imediat:

  • Educația permanentă a conducătorilor de autovehicule. Președintele Klaus Iohannis a promulgat de curând legea nr 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prin care șoferii pot participa la cursuri de conducere defensivă.
  • Educație rutieră pentru copiii care parcurg ciclul primar de învățământ. Vârsta de 6 - 10 ani este perioada cea mai bună pentru a forma deprinderile necesare pentru o deplasare corectă ca pieton. Este relevant exemplul Franței care a introdus „permisul de pieton” pentru copii. În Franța, copiii sunt instruiți de jandarmi și polițiști pentru a deprinde principalele reguli de circulație pietonală. Lecțiile sunt preluate apoi de profesorii lor, pentru ca la final elevii să dea niște teste de verificare a cunoștințelor. Dacă le trec, copiii primesc permise de pietoni, în cadrul unor ceremonii la care participă părinții, profesorii, primarul și chiar presa.
  • Respectarea legilor în vigoare privind utilizarea dispozitivelor de fixare a copiilor în scaun.
  • Folosirea extinsă a cazierului rutier al conducătorului auto implementat în România în 2009 şi furnizat la cerere de Poliția Rutieră. Acesta ar trebui folosit în relația conducatorului auto cu angajatorii săi și cu societățile de asigurări.
  • Îmbunătăţirea capacităţii de supraveghere şi impunere a legii prin împlicarea mai activă a polițiştilor rutieri alături de utilizarea frecventă a sistemelor automate de constatare a abaterilor. Lipsa de specialiști din cadrul Poliției poate fi acoperită cu sisteme automate de constatare a abaterilor pe drumurile publice, similar uzanțelor din multe state UE.
  • Întreţinerea infrastructurii rutiere şi asigurarea condiţiilor de siguranţă a acesteia. Din experienţa noastră, am observat că existenţa şi menţinerea consecventă, completă a sistemelor de semnalizare rutieră, în conformitate cu standardele şi normele în vigoare (a marcajelor, indicatoarelor şi a amenajărilor de infrastructură rutieră, amplasate pe drumurile publice), duce la creșterea siguranței pe drumurile publice.
  • Dezvoltarea continuă a infrastructurii rutiere prin construirea de autostrăzi, drumuri moderne, întreținerea şi îmbunătățirea corespunzătoare a celor existente.

Dacă nu aplicăm acest plan, în fiecare an avem costuri sociale de aproximativ 3,32 miliarde de euro și de 1,5 miliarde de euro ca daune materiale plătite de asiguratori. Nu avem încă o evaluare despre cât ar costa planul pe care îl propunem, dar știm că rezultatele vor fi direct proporționale cu investiția făcută și direcțiile pe care se vor face aceste investiții. 

De exemplu, investiția unei companii în procesul de formare permanentă a șoferilor aduce o rentabilitate de minimum cinci ori suma investită prin reducerea costurilor rezultate ca urmare a unui accident rutier, dar și a costurilor de exploatare. Un șofer va conduce mai sigur, mai economic, dar și mai ecologic”, a explicat Titi Aur.

Ce ar trebui să facă școlile de șoferi

Fondatorul Academiei Titi Aur a adăugat că școlile de șoferi ar trebui să-și actualizeze programa de învățământ și să diversifice informațiile pe care le transmit către cursanți. 

Școlile de șoferi ar trebui să introducă minimum două capitole în programă: cunoștinte tehnice minimale în domeniul sistemelor active și pasive de siguranță și reguli generale de conducere în siguranță, de exemplu, poziția corectă la volan. Pe de altă parte, școlile de conducere defensivă trebuie să-l facă pe șofer să înțeleagă traficul și pericolele existente, să le anticipeze și să adopte un stil de conducere care îl feresc de accidente. 

De exemplu, la un astfel de curs, șoferul poate afla că un telefon cântărește până la 5 kg în cazul unui impact frontal de 50 km/h cu obstacol fix, iar o doză de suc de 0,33 L are o greutate de până la 17,5 kg  într-o coliziune similară. Obiectele depozitate greșit în mașină pot fi adevărate pericole, pot produce vătămări grave chiar decese”, spune fondatorul Academiei Titi Aur.

Vezi și VIDEO:




VIDEO PROTVPLUS.RO
STIRILEPROTV.RO
Mai mult pe STIRILEPROTV.RO
Modifică setările cookies