Multe dintre convingerile legate de sănătate sunt transmise din generație în generație și ajung să influențeze decizii medicale importante.
De la teama de operații până la ideea că „dacă nu doare, nu e grav”, aceste mituri pot avea consecințe serioase. Invitată în platoul emisiunii Vorbește lumea, medicul chirurg Marina Dumitraș a explicat care dintre aceste credințe sunt false și de ce este important să fie corectate.
Unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că, după îndepărtarea colecistului, grăsimile trebuie eliminate complet din alimentație. În realitate, ficatul continuă să producă suc biliar, esențial pentru digestia grăsimilor. Diferența este că, în lipsa colecistului, bila nu mai este stocată și eliberată controlat, ci ajunge continuu în intestin.
După operație, este necesară doar o perioadă de adaptare și un regim alimentar echilibrat, nu o interdicție permanentă. Evitarea intervenției chirurgicale din teama de restricții alimentare este o decizie greșită, care poate duce la complicații serioase.
Contrar unei alte credințe populare, pacienții nu se îngrașă după operația de fiere. Din contră, în primele săptămâni este frecventă o ușoară scădere în greutate, cauzată de digestia accelerată și de regimul alimentar recomandat postoperator.
Alimentația după intervenție este una controlată și echilibrată, cu mese regulate, legume și fructe gătite și carne slabă, necesare pentru refacerea organismului.
Ideea că „dacă nu doare, nu există o problemă” este unul dintre cele mai periculoase mituri medicale. Numeroase afecțiuni grave, inclusiv tumorile abdominale sau cancerul de colon, pot evolua mult timp fără simptome.
Ecografia abdominală anuală și investigațiile de screening, precum colonoscopia după vârsta de 40 de ani, pot depista boli grave în stadii incipiente, atunci când șansele de tratament și supraviețuire sunt semnificativ mai mari.
Hemoroizii nu sunt o afecțiune specifică vârstei înaintate. Din ce în ce mai mulți pacienți tineri, inclusiv sub 30 de ani, ajung la medic cu forme severe, însoțite de dureri, sângerări sau anemie.
Alimentația picantă nu este cauza principală, dar poate agrava boala existentă. Constipația, diareea, sedentarismul și obiceiurile alimentare dezechilibrate sunt factori importanți care contribuie la apariția și agravarea acestei patologii.
Deși sunt mai frecvente la femei, varicele apar și la bărbați. Sarcina, modificările hormonale și predispoziția genetică explică incidența crescută în rândul femeilor, însă boala venoasă nu este exclusiv feminină.
Ideea că varicele reapar inevitabil după operație este falsă. Atunci când pacientul este corect evaluat și tratamentul ales este adecvat stadiului bolii, riscul de recidivă este minim.
Herniile pot apărea și în absența efortului fizic intens. Sarcina, constipația, excesul de greutate și slăbiciunea congenitală a peretelui abdominal sunt factori importanți. Efortul susținut poate agrava problema, dar nu este singura cauză.
Un alt mit periculos este acela că repausul total este obligatoriu după orice intervenție chirurgicală. În realitate, lipsa mișcării crește riscul de tromboză și încetinește recuperarea.
Pacienții sunt încurajați să se mobilizeze precoce, într-un mod controlat și adaptat tipului de operație, pentru a reduce complicațiile și a accelera vindecarea.
Teama că anestezia este mai periculoasă decât operația în sine nu mai este justificată. Fiecare pacient este evaluat atent înainte de intervenție, prin analize și consulturi de specialitate, iar anestezistul face parte din echipa medicală care asigură siguranța procedurii.
Anestezia este adaptată fiecărui caz, în funcție de starea generală și de bolile asociate ale pacientului.
Demontarea miturilor medicale nu este doar un exercițiu de educație, ci un pas esențial pentru prevenție și tratament corect. Consultațiile regulate, investigațiile de screening și încrederea în recomandările medicilor pot face diferența între o problemă descoperită la timp și una ajunsă într-un stadiu avansat.
FOTO: PROTV