Mihaela Rădulescu, izolare departe de fiul Ayan și iubitul Felix: „Asta a fost partea cea mai grea”
Citeste mai mult despre:
Divertisment-Exclusiv,
Actualizat
Mihaela Rădulescu se bucură de primele măsuri de relaxare a restricțiilor impuse de autorităților din Franța. Vedeta și-a petrecut ultimele două luni departe de fiul Ayan și de iubitul Felix, ambii prinși de pandemia de coronavirus în alte țări.
Mihaela Rădulescu abia așteaptă reunirea familiei ei, de care a fost separată în ultimele „două luni lungi” de izolare. Vedeta PRO TV a dezvăluit că a stat departe de fiul Ayan și de iubitul Felix, dar că au comunicat în permanență prin intermediul aplicațiilor de videoconferință.
„Asta a fost partea cea mai grea - copilul blocat într-o țară, eu în alta, Felix în alta... O nefericită... nepotrivire, care ne-a chinuit pe toți cei implicați, de dor. Așa s-a întâmplat. Unele țări și-au închis granițele și au oprit zborurile înaintea altora. Pur și simplu, nu s-a putut altfel și e prea mult de explicat. Copilul meu e bine, asta e cel mai important. O să ne revedem curând, fizic. Altfel, ne-am văzut zilnic, am făcut sport împreună, am povestit de toate și ne-am ținut bine moralul, reciproc”, a declarat Mihaela Rădulescu pentru PROTV.RO.
Citește și: Mihaela Rădulescu, despre relația cu iubita fiului ei: „E o bucurie să-ți vezi copilul îndrăgostit”
Franța a relaxat restricțiile impuse de starea de urgență la 11 mai, când francezii au putut ieși din case fără declarație. În același timp, călătoriile au fost permise pe o distanță de cel mult 100 km, iar purtarea măștilor de protecție a devenit obligatorie în spațiile închise, la metrou și în școli.
Ce a învățat Mihaela Rădulescu din această perioadă de izolare?
„În primul rând, cred că abia de-acum înainte se clarifică niște lucruri. Nu trag încă vreo concluzie despre ce am învățat, cred că e un proces mai lung și încă în desfășurare.”
Care e primul loc pe care îl vei vizita după ridicarea tuturor restricțiilor?
„Am norocul să stau de 13 ani la malul mării. Firesc, mi-e dor de un munte. Nu știu de ce, dar nu mă gândesc la nicio vacanță, după atâta izolare. În Franța a fost lockdown total două luni și jumătate. N-am ieșit absolut nicăieri. E foarte diferit ce a fost aici și ce e în România”.
Ce nu-ți lipsește de la viața de dinainte de pandemie? Trebuie să fie ceva
„Ce nu-mi lipsește?... Alergătura după tâmpenii, senzația că n-am timp de nimic. Acum încep să dau o altă valoare timpului, nimicurilor care se împuținează și devin importante...”
Ce ai mai făcut, pentru sufletul tău, în această perioadă? Ce seriale/emisiuni televizate ai urmărit?
„Am avut poftă doar de filme vechi, clasice. Am revăzut minunății de filme, am citit, am scris. M-am uitat la știri cu măsură, cât să știu ce se mai întâmplă. Și am făcut o campanie de strângere de fonduri pentru unitatea de triaj de la Spitalul Fundeni. O campanie blitz krieg - în câteva zile s-au strâns banii, s-au instalat containerele, echipamentele medicale și... funcționează.
Ideea a venit din partea doctorilor de la Fundeni. M-a sunat prof. dr. Dana Tomescu, șef de clinică - era vitală această secție de triaj, într-un spital plin de pacienți cu imunitate redusă. E o treabă care folosește acum și oricând și mă bucur că am putut să ajut, chiar și de la distanță. Un mare merit l-a avut Dragoș Grigoriu (Tempo Advertising), care a pus lucrurile cap la cap acolo.”
Ai mulțumit fanilor tăi de pe rețelele sociale că au fost pe frecvență în toată această perioadă. Cât de mult s-a consolidat relația voastră în cele două luni de izolare?
„Am încercat să fac, cum a zis cineva, o duminică în familie online, dar zilnică, în story-urile de pe Instagram. Pare că a fost foarte bine primită, numărul de vizualizări pe fiecare story a fost imens, peste 50.000 la fiecare. Mi-am ținut urmăritorii ocupați cu glume, artă, muzică, filme, cărți, idei... Nu am făcut niciun live, doar am postat ce mi-a trecut prin cap și suflet, întru ridicarea moralului. De-aia am și ținut să le mulțumesc la final, pentru că reacția lor la acest tip de divertisment a fost fabuloasă.
Ne-am cunoscut unii pe alții mult mai bine, mult mai profund, cumva. Mi-a făcut și mie bine, le sunt și eu datoare. Aveam nevoie să comunicăm, să ne spunem lucruri, să râdem cu poftă. Mulți s-au mirat de postările mele de artă - n-am mai avut unde și cum să vorbesc de pasiunea mea pentru artă și artiști talentați. Cred că am tot aflat lucruri despre noi, despre alții, în perioada asta...”
Mulți au devenit bucătari pricepuți în izolare. Știi să faci pâine în cuptor?
„Știam să fac pâine demult, sunt moldoveancă. N-am experimentat prea multe în zona culinară. Am avut grijă să nu mănânc de nervi, de plictiseală sau de poftă de ce vedeam în postările altora. Am cedat la un singur punct - am văzut niște gomboți cu prune care m-au învins și i-am făcut și eu pe-ai mei, dar cu caise.”
Ți-e dor de Ferma? Cât de mult?
„Mi-e dor să muncesc. Mi-e dor de televiziune. Ferma a fost un program de succes și abia aștept să continuăm. Mi-e dor de echipă, de Cristi Bozgan, de efervescența aia în care trăim toți, când filmăm un reality.”
Vezi și VIDEO: Viaţa bate vlogul - sez. 2, episodul 8: Drama neștiută a fraților Munteanu
Gallery
Parteneri editoriali
Videoclipuri cu știri
Citește și
